Für Elise sau despre alegerea numelor pentru copii

Multa lume m-a intrebat de ce am ales numele Eliza pentru fetita mea, asa ca m-am gandit sa dezbat putin tema numelui la copii. Cand alegem numele unui copil, principalul determinant este cel emotional: ne place cum suna, il poarta/l-a purtat cineva drag, ne aduce aminte de un moment frumos din viata, inseamna ceva deosebit. Eu am avut doua criterii emotionale: primul a fost ca de mica bucata mea favorita clasica a fost mereu r Elise de Beethoven, mi s-a parut mereu ca melodia ascunde un secret si se pare ca asa si e, pentru ca nimeni nu stie cine a fost Elise si de ce piesa se numeste asa. Al doilea a fost ca mi-a placut mereu “Dumbrava minunata” de Mihail Sadoveanu, cu Lizuca lui care mai crede in povesti si se plimba cu Patrocle prin padure. Asa ca de la Lizuca la Eliza n-a fost decat un pas.

Un alt set de factori care ar trebui sa fie la fel de importanti in alegerea numelui sunt cei sociali si la mine au contat enorm acestia. In primul rand numele trebuie sa se potriveasca bine cu numele de familie (de ex Eliza nu ar fi mers cu Frunza, numele meu de domnisoara, pentru ca ar fi creat o aliteratie neplacuta cu acei doi de “z”), sa sune ca un tot unitar atunci cand e rostit, sa nu se produca o cacofonie atunci cand e pus fie inainte, fie dupa numele de familie (de ex Raluca Calu sau Manuca Camelia), sa nu rezulte vreun cuvant neplacut atunci cand iei doar initialele (de ex Cercel Ana Cristina), sa nu aiba diminutive penibile sau un exces de diminutive, astfel incat intr-un final nimeni sa nu ii mai spuna pe nume (am un verisor care se numeste Constantin si care se plange ca “nu are si el un nume” pentru ca nimeni nu-i spune asa, ci Costel, Costelus, Costica, Costi etc astfel incat a ajuns bietul copil sa nu mai stie cum il cheama). Oricat de mult ne-ar placea un nume, trebuie sa renuntam la el daca pur si simplu nu se potriveste, cu siguranta nu vrem sa le ingreunam viata si mai mult copiilor nostri, dandu-le vreun motiv celorlalti sa rada de ei. Stim cu totii cat de rai pot fi unii copii la anumite varste si e bine sa ne pazim cat putem de aceasta rautate gratuita, care deriva de multe ori din lipsa de educatie si toleranta care nu le-a fost insuflata in familie.

De numele derivate din telenovele si filme nici nu mai vorbesc, sunt sigura ca v-ati amuzat si voi pe seama zecilor de Esmeralde si Juan Antonio, Elvis Presley sau Stefan cel Mare de care ati citit in presa. Mai nou ultimul racnet sunt numele din telenovelele romanesti: auzita chiar de mine in spital – Flacarica, dupa un personaj din telenovela Inima de tigan difuzata pe Acasa.

Va las acum sa cititi o poveste superba despre dedicatia unei fete frumoase pe nume Eliza de a-si salva fratii de la o soarta cruda.

0 Comment

  1. Alina says: Reply

    Draga mea Laura,
    si fotografiile cu cea mica unde sunt? sa vada lumea (si mai ales eu again and again!!!) ce minunatie de fetita ai! eu ma uit in fiecare zi la ele si astept tot timpul cu nerabdare sa vad altele noi- ziua si poza:)
    va pup pe amandoua si abia astept sa scrii iar! sunt celmai fidel fan al vostru!
    für immer deine Alina, die Euch wahnsinnig liebt und vermisst!

Leave a Reply