Operaţia de cezariană

Dacă din diverse motive este necesară intervenţia chirurgicală pentru a naşte un bebe sănătos, este bine să fiţi informate cum trebuie să vă pregătiţi pentru ea, cum se desfăşoară şi cum trebuie să vă comportaţi după aceea. Aşa că o să vă povestesc cu amănunte cum s-a desfăşurat la mine, pentru că în mare coordonatele sunt aceleaşi, indiferent de spitalul în care naşteţi.

1. În preziua operaţiei este bine să limitaţi la minim consumul de alimente sau  să consumaţi alimente lichide în loc de solide (ceaiuri, supe, iaurturi) – eu atât în preziua cât şi în ziua cezarienei am mâncat numai iaurturi activia cremă de iaurt şi am băut apă – asta de teama clismei, care mi se părea în sine un procedeu mai neplăcut decât cezariana. Din fericire eu am scăpat de clismă, doctoriţa mea mi-a spus că în multe spitale nici nu se mai practică, deci e bine să întrebaţi dinainte şi să vă exprimaţi opţiunea pro sau contra dacă este cazul. De asemenea, este extrem de important sa fiţi epilată în zona pubiană; dacă cezariana este programată, mergeţi cu o zi două înainte la cosmetică (eu m-am epilat cu ceară, ca să nu crească repede să mă mănânce, acum depinde şi cum suportaţi), daca nu aveţi o cezariană programată dar vi se apropie termenul, este important să vă menţineţi zona rasă sau epilată în permanenţă.

2. În ziua operaţiei m-am dus nemâncată la spital – este bine să nu mâncaţi nimic deoarece în timpul operaţiei vă poate veni greaţă. Din păcate, doctoriţa mea nu m-a putut opera dimineaţa şi a trebuit să aştept internată până seara. Am mâncat doar două iaurturi atunci pe la ora zece şi după aceea nimic.

3. Cu jumătate de oră înainte de operaţie mi s-a pus o perfuzie de hidratare (aşa mi s-a explicat). La şapte fix am fost condusă pe picioarele mele în sala de operaţie. Eram îmbrăcată cu cămaşa de noapte, fără chiloţi. Am avut voie să ţin cămaşa de noapte pe mine, în alte spitale nu este permis acest lucru – iarăşi un lucru care trebuie întrebat dinainte. Nu îmi era deloc frică, ci frig, nu vă spun ce frig era în sala de operaţie şi cum tremuram, efectiv nu mă puteam opri din tremurat. M-am urcat pe masa de operaţie, mi-a introdus o sondă urinară (de departe cel mai neplăcut moment pentru mine), apoi mi-a făcut anestezia epidurală. Mi s-a introdus un cateter în coloană, pe care l-am avut după aceea mai multe zile – în el îmi mai injectau calmante dacă mă durea.  O să staţi cu braţele desfăcute şi prinse cu o cureluşă de un suport, aşa nu există riscul să le mişcaţi să vă faceţi rău. La un braţ o să aveţi perfuzie, iar la celălalt o să vă monitorizeze tensiunea. Anestezia a început să funcţioneze imediat şi a început operaţia. Trebuie să menţionez că simţul tactil încă mai rămâne, nu vă doare dar simţiţi cum trage de cărnuri. De asemenea la un moment dat o să vă apese puternic în coşul pieptului pentru a scoate copilul, ţi se taie respiraţia un moment şi atât. După aceea o să auziţi ţipătul mult aşteptat. Neonatologul ia copilul, îl curăţă şi vi-l arată puţin, apoi îl duce la salonul de bebeluşi. Nu vă faceţi iluzii că vi-l dă la sân, sau chiar în braţe, poate doar dacă naşteţi la privat. Oricum, vă spun sincer că în clipa aia sunteţi bucuroasă că e sănătos şi atât – sentimentul matern apare mai târziu. Trebuie să menţionez că nu aveţi voie să ridicaţi capul de pe masă (să lăsaţi capul în piept) – o să vă alegeţi cu nişte migrene înfiorătoare care nu trec cu săptămânile. Aveţi voie să întoarceţi capul în stânga sau în dreapta, mai ales că e posibil să vă vină greaţă. Este important să comunicaţi cu anestezistul în orice moment – eu am spus că îmi vine să vomit şi mi-au băgat repede ceva în perfuzie şi mi-a trecut. După ce m-a cusut, m-au mutat pe un pat mobil şi m-au dus la reanimare (post-operator) – acolo mi-au făcut fenobarbital ca să adorm, mi-au pus o greutate pe burtă ca să se retragă, am avut o perfuzie cu antibiotice şi aşa a trecut prima noapte.

4. A doua zi mi-au scos sonda urinară, mi-au luat greutatea de pe burtă şi m-au dus la salon, am fost nevoită să mă ridic singură din pat ca să mă urc în scaunul cu rotile. Asta e partea cea mai grea timp de două-trei zile – ridicatul din pat. Efectiv ţi se taie respiraţia de parca ţi se aşază un elefant pe piept. Ridicatul din pat se face aşa: te întorci pe o parte, îndoi picioarele, te sprijini într-un cot şi arunci picioarele peste marginea patului, te ridici în fund şi mai stai acolo puţin, apoi aluneci jos din pat. Eu am avut stări de leşin şi chiar am leşinat o dată când m-am dat jos din pat, aşa că e bine să staţi pe lângă pat la început. Oricum trebuie să vă ridicaţi chiar din prima zi pentru că trebuie să mergeţi la baie pentru pipi (să nu vă ţineţi mult pentru că nu mai aveţi controlul atât de puternic al sfincterului şi riscaţi să faceţi pe voi) şi în fiecare dimineaţa şi seară la toaleta organelor genitale: o asistentă vă spală organele genitale cu apă şi apoi dă cu betadină. E neplăcut, dar necesar, mai ales că nu o să puteţi s-o faceţi singure. E bine să vă puneţi şi un brâu elastic, o să vă ajute să vi se retragă burta şi să vă mişcaţi mai uşor. Nu aveţi voie să mâncaţi în prima zi! Doar supă strecurată (eu am făcut-o cu o zi înainte din morvoc, pui, păstârnac şi verdeaţă – nu aveţi voie cartofi pentru că balonează, am strecurat-o şi soţul a încălzit-o a doua zi şi mi-a adus-o în termos) şi ceai neîndulcit. Eu m-am dus la copil în scaunul cu rotile, am văzut-o şi cam atât. Încă nu aveam lapte s-o alăptez, aşa că au hrănit-o artificial în spital.

5. În toate cele trei-patru zile cât staţi în spital vi se fac injecţii din 6 în 6 ore:  pentru circulaţia sângelui (să nu faceţi tromboză) şi pentru eliminarea lohiilor. Dacă vreţi să vă lase în braţ branula de la perfuzie, vi se fac injecţiile în branulă. Eu am preferat să îmi scoată branula şi să le fac în fesă. Pe mine sinceră să fiu nu m-a durut operaţia cât m-au durut contracţiile uterului pentru eliminarea lohiilor. Aceste dureri cedează la algocalmin fiole (ingerat sau injectat), care nu este periculos pentru lapte.  Şi apropo de lapte, eu am scăpat de furia laptelui, mi-a venit laptele după două-trei zile, fără probleme. Nu aveţi voie alimente solide până nu aveţi primul scaun – care poate veni cam greu, de aceea am şi recomandat să aveţi în bagajul pentru maternitate supozitoare cu glicerină. Cât am stat în spital am mâncat aşa (ca idee): în prima zi supă strecurată şi ceai, a doua zi – piept de pui la cuptor şi iaurt, a treia zi – somon la grătar, supă cu legume şi pui, compot de prune, a patra zi – pulpe de pui la grătar şi iaurt. În a patra zi am plecat acasă cu bebe (abia aşteptam pentru că am avut ceva conflicte cu asistentele de la bebei şi cu neonatoloaga copilului) şi cu tratament în continuare pentru lohii. Eu cu partea asta am avut ceva probleme: în primele săptămâni au fost scăzute, apoi a început să curga ca la balamuc. Oricum, depinde fiecare femeie în parte.

Cam asta ar fi referitor la cezariană. Nu a fost atât de groaznic pe cât mi-am închipuit, acum sunt foarte bine, nu am dureri deloc, iar cicatricea evoluează uşor spre o linie roz.

19 Replies to “Operaţia de cezariană”

  1. Buna Laura,

    In primul rand felicitari pentru fetita! Sa va traiasca si sa va bucurati de ea in orice clipa!

    In aproximativ 3 saptamani si eu voi naste tot prin cezariana (baietelul meu este in pozitie pelviana, nu a vrut sa se intoarca pana acum… – oricum eu vroiam cezariana, asa ca e ok pt mine, nu ma sperie ideea de operatie).
    Vreu sa iti multumesc pentru detaliile pe care le-ai oferit despre operatia cezariana. Este cea mai completa si utila informare pe care am citit-o pana acum! (si tot stau pe net cautand info…)
    O voi recomanda la randul meu prietenilor si cunoscutilor!

    Suscces in job-ul de mamica si multe multumiri, inca o data!

    Amalia

  2. Intr-adevar, informatii utile intr-o coerenta exprimare si cronologica desfasurare. Felicitari si multumiri din partea mamicilor ce vor naste prin cezariana.

  3. Am o intrebare, nu un comment. Tu cum ai gasit momentul ovulatiei? Ai cumparat teste de alea? Sau prin metodele clasice (temperatura, chestii). Eu sunt in stadiu de indecizie: azi vreau sa ma apuc de facut copii,maine nu mai vreau.E bine totusi sa ma documentez 🙂

    1. Nici prin teste nici prin temperatura. Am calculat in functie de data menstruatiei. Daca dai search pe google dupa “momentul ovulatiei” sau ceva de genul gasesti multe site-uri care iti calculeaza automat perioada de ovulatie si punctul maxim in functie de durata ciclului menstrual si de data ultimei menstruatii.

  4. felicitari pentru fetita si sincer ma bucur ca in sfarsit am gasit si eu cava mai multe si mai complete informatii despre cezariana. eu sunt viitoarea mamica a unei fetite care se va naste in cel mult 7 saptamani de acum, dar citind ceea ce ai scris despre cezariana m-am speriat putin, pentru ca nu am stat niciodata pana acum pe un pat de spital si sincer sunt foarte speriata. de cand am aflat ca voi naste prin cezariana sunt din ce in ce mai nelinistita,mi-e foarte frica si numai cand ma gandesc ma ia cu plans. eu sunt o curajoasa de felul meu dar mi-e teama sa nu se intample ceva atunci… oricum informatiile date de tine sunt foarte complete si utile si voi tine seama de ele la momentul respectiv pentru ca din cate spui tu, e mai mare groaza de dinainte decat operatia in sine si zilele de dupa. eu ma rog la D-zeu sa fie bine si sa iesim cu bine si eu si fetita mea din aceasta operatie…

    1. Ella, nu te speria, ca nu e asa de groaznic sa nasti prin cezariana, eu sunt cea mai fricoasa persoana din lume si tot am trecut cu bine. Cat despre burtica, nu-ti fa probleme, eu am scapat foarte repede de ea, si am ajuns la talia initiala in 2-3 luni. Nastere usoara si nu te speria!

  5. voiam totusi sa te intreb ceva….e adevarat ca dupa operatia de cezariana ramai cu burtica? eu inainte de a ramane insarcinata aveam o talie fff subtire si as vrea ca in maxim 7-8 luni de la nastere sa ajung la acea talie, nu as putea trai cu ideea ca voi avea burtica sau colacei( cum se mai spune). cu vointa,alimentatie echilibrata si miscare crezi ca efectele vor aparea in acest timp sau recuperarea siluetei dupa o cezariana e mai grea si mai indelungata decat dupa o nastere normala?

  6. Buna Ella,

    Eu am nascut in aprilie, prin cezariana. Desi in a-2a zi e putin mai greu, m-am refacut f repede. Dupa o saptamana deja faceam mai tot ce faceam inainte de operatie…Plus, fie vorba intre noi, daca te consoleaza cu ceva, cand ne intalneam in sala de alaptare (eu am nascut la Elias si asa e pe acolo..) cu alte mamici care nascusera normal, lor le era mult mai greu sa se aseze pe scaun decat noua, celor care nascuseram prin cezariana…Cu slabitul…e f simplu: depinde de tine si de organismul tau, nu se poate generaliza…eu am fost mai lenesa, nu prea am facut sport si inca mai am burtica…dar, din luna a-3a poti face, de ex., abdomene linistita! (mie mi-a dat ok-ul doctorita mea). Cat am facut abdomene, s-a vazut. Deci, depinde de tine!
    Iti doresc nastere usoara si recuperare rapida!!!
    Amalia

  7. bine ca am cerut anestezie totala ca partea aia cu apasatul pe cosul pieptului…hm…nu-mi place cum suna si nici starea aceea cand iti trag de carnuri.Eu nu am avut insa dureri deloc la contractiile uterului, eram probabil super sedata si nu mai simteam nimic.Si la mine datul jos din pat a fost horror, am lesinat si eu de 2 ori pana am baut un capucino si mi-am revenit total ( era de la hemoragia avuta in timpul cezarienei ), mersul la toaleta m-a naucit si riodicatul de pe spate in sezut.Dar cum spuneam durerile astea dureaza 1-2 zile si gata.Nu am avut nicio problema-slava Domnului! – si nici post operator nu am avut absolut nimic.

  8. multumesc pentru informatii..complete si la obiect. si eu voi naste peste cateva zile si conteaza mult sa stiu cat mai multe.

  9. Buna fetelor,
    Si eu urmeaza sa nasc un pic mai incolo undeva dupa 20 august. Eu am avut un accident de masina cu 7 ani inainte de sarcina. Am fost la ortoped si imi scrie pe adeverinta rec nastere prine sectiune daca se va impune. Eu am scolioza lombara si o fisura de bazin care sa reparat. credeti ca e nevoie de cezariana? Voi dc ati avut cezariana?
    astept un raspuns de la voi. Multumesc

    1. Laura Frunza says: Reply

      AMihaela, numai medicul ginecolog, luand in calcul toate circumstantele (inclusiv recomandarea de la ortoped), poate decide daca se impune cezariana sau nu.

  10. buna!multumim mult pt info ne sunt de mare folos…eu as mai avea o intrebare…sper sa nu para penibila….cand ti s-a facut internarea in spital si te-au pus sa te schimbi in camasa de noapte ai ramas cu lenjeria intima pe tine cat timp ti s-au facut analize si ecograf?merci mult si scuze daca e deplasata intrebarea

    1. Laura Frunza says: Reply

      Da, am ramas cu lenjeria intima pe mine, nu mi-au facut ecografie, ci doar niste analize de sange. Iti tii lenjeria pe tine pana te urci pe masa, practic. Nu e deloc deplasata intrebarea, stai linistita 🙂 Multa bafta!

  11. multumesc mult pt raspuns!

  12. multumim pentru informatii dar vroiam sa te intreb cat de dureroasa a fost anestezia in coloana? pe mine ma ingrozeste ideea acului imens in spatele meu…:(

    1. Alissa, sincera sa fiu nu-mi mai amintesc, a trecut atat de mult timp. Dar daca nu mi-a ramas intiparit in minte, probabil ca n-a fost asa de rau.

  13. Buna Laura, ai menționat la început după operație până a doua zi ai avut o greutate pe burtă, despre ce e vorba si cat cântărește acea greutate, am întrebat multe mămici care au făcut cezariana dar nici una nu a avut așa ceva . Trebuie să îmi cumpăr sau să cer când voi fi operată?
    Mulțumesc anticipat.

    1. Laura Frunză says: Reply

      Ca să fiu sinceră, nu mai ţin minte, era ca un săculeţ cu nisip, ceva din spital, nu o adusesem eu. Poate nu se mai practică aşa ceva în ziua de azi, eu am născut acum 8 ani şi experienţa e de atunci.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.