Cartea de miercuri – Poeziile copilăriei

Anul trecut prin decembrie mă sună o prietenă de-a mea să mă invite pe la ei în Ajunul Crăciunului pentru că urma să vină Moş Crăciun (cel adevărat, evident) care venea cu daruri în sac pentru copiii care spuneau poezii sau cântau un cântecel. Dar, adaugă prietena mea, te rog învaţă o poezie mai decentă, că m-am săturat de câţi de “căţeluş cu părul creţ” am auzit anul trecut. Acum sincer, la prima strigare, câte poezii sau cântecele pentru copii ştiţi? Hai că în materie de cântecele, să zicem că mai ascultaţi cutiuţa muzicală şi aţi mai prins un refren, dar în materie de poezii? Eu, cel puţin, în afară de căţeluş cu părul creţ (poezie pe care Eliza nu o va auzi de la mine, din diverse motive) mai ştiu doar câteva rime (nici nu pot să le spun poezii) din copilăria mea: Rândunică – rândunea, Un pitic atât de mic şi Tica-tica-tica, toate cam ciudăţele, daca stau să mă gândesc. O poezie decentă cap-coadă nu ştiu. Mai rup câte o strofă din Sara pe deal sau Somnoroase păsărele, dar altminteri nimic. Pentru mămicile ca mine recomand cartea Poeziile copilăriei publicată la editura Gama. Este o carte  care adună câteva din cele mai cunoscute poezii “copilăroase” ale unor cunoscuţi autori români, precum George Topîrceanu, Elena Farago, Otilia Cazimir, Ştefan Octavian Iosif, şi George Coşbuc. Şi, în timp ce răsfoiţi alături de copii paginile pline de culoare, puteţi repeta şi voi strofele la Câţi ca voi, La oglindă, Gândăcelul, Căţeluşul şchiop sau Puişorul Moţat ca să nu vă mai faceţi de râs la următoarea vizită a lui Moş Crăciun.

Până vă comandaţi cartea, hai să recităm împreună o poezie tare haioasă de George Topârceanu:

Câţi ca voi!

Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenuşie
Şi-un cocoş împintenat
S-au suit şi stau la sfat:
– Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!…

Şi deodată, cu glas mare,
Începură amândoi,
Să cotcodăcească-n soare:
– Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!…
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!…

Dar de sus, din corcoduş,
Pitulându-se-ntre foi,
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
– Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!…

5 Comment

  1. Eu si acum plang cand citesc elena farago. cred ca m-a cam traumatizat.
    eu cumparasem cu 2 ani in urma ceva similar la editura compania
    Cele 100 de poeme ale copilariei
    alese de PETRU ROMOSAN
    http://www.compania.ro/index.php?id=33

  2. Multzam fain de recomandare, Laura! Pare foarte faina!

  3. Simona says: Reply

    Poti gasi poezii foarte frumoase si originale pe blogul unei bunicute super talentate Aura Georgescu http://stropidesuflet.wordpress.com/. Spor la recitat!

  4. ceska777 says: Reply

    Poezia “Cati ca voi!” o stiu de la gradi dar abia prin clasa a treia am realizat ca titlul nu imita strigatul pitigoiului ci e o persiflare la adresa orataniilor! 🙂

  5. eu stiu o gramada de poezii pentru copii! si cantecele!
    dar… nu mai zic nimic. ca dupa aia par laudaroasa. : P

Leave a Reply