Zoo Bucureşti

Am făcut ieri prostia să merg la zoo în Bucureşti, vroiam s-o scot pe Eliza în oraş, să îi arăt animalele, că deja a început să distingă cât de cât între una şi alta. Am făcut o mare greşeală, pe cuvânt. Primul lucru care m-a şocat când am ajuns acolo a fost că intrarea era 13 lei pentru adulţi şi 6,5 lei pentru copii. Păi o familie cu doi copii trebuie să plătească 39 de lei numai intrarea, dacă le mai ia şi câte o sticlă de apă şi un balon, ieşi lejer peste 50 de lei pentru o ieşire. Nu mai spun că dacă n-ai maşină şi schimbi două mijloace de transport (pe puţin) până acolo, mai dai încă vreo 15 lei.

Înăuntru, curat, frumos, n-am ce spune. Dar în materie de animale, o mare dezamăgire. Doi lei, un urs (atât am văzut noi, poate or fi fost doi), câţiva ponei, câteva păsări, două-trei şopârle obosite şi cam atât. Nicio activitate pentru copii – nu poţi să dai de mâncare la animale, să le mângâi, să vezi o dresură, nu ştiu ceva organizat, acolo, să atragă copiii. Plus felul în care sunt făcute ţarcurile de nu vezi mai nimic… Era o fetiţă acolo în scaun cu rotile care nu vedea nimic din cauza gardului viu. Păi ia intraţi voi pe site la Grădina zoologică din San Diego să vedeţi acolo activităţi. Cum să nu dai dai 40 de dolari de adult şi 30 de copil ca sa intri acolo, chit ca strângi banii un an de zile?! Evident, nu e loc de comparaţie, dar cu puţină inspiraţie s-ar putea face şi la noi ceva mai atrăgător şi mai educativ, sa înveţe copiii despre animale, să le cunoască, să le îndrăgească. Poate un program de genul “adopt a pet”, în care plăteşti o sumă şi adopţi un animal (animale selecţionate, mici, ne-periculoase) şi vii şi îi aduci mâncare şi-l vizitezi şi stai cu el. Investiţia ar fi minimă dar succesul ar fi maxim. Sau nişte cursuri de ornitologie, în care copiii să înveţe despre păsări, stil de viaţă, alimentaţie, să înveţe cum să construiască alimentatoare sau căsuţe pe timp de iarnă pentru păsările din oraş. Sunt atât de multe lucruri care se pot face cu bani puţini, numai inspiraţie să fie şi dorinţă de a le face, lucruri care le noi văd că lipsesc din plin.

Recomand pentru o ieşire cu copiii parcurile din Bucureşti, măcar intrarea e gratis, în unele cum e Herăstrăul, sunt şi animale (păuni, raţe, lebede), locuri de joacă superbe, iarbă pe care să alerge, vaporaşe, bărcuţe, tiribombe şi alte distracţii. Primăria tot promite să investească bani în zoo, dar până acum nu am văzut mare lucru. E drept că faţă de acum şapte ani când am fost prima oară la zoo, lucrurile s-au mai schimbat, de exemplu leii au un nou habitat, nu mai stau într-o cuşcă, le-au creat ceva cât de cât mai acătării, au mai lipit nişte animale cam kitchoase pe faţada de la intrare şi e mult mai curat. Poate peste şapte ani când o să mai merg cu Eliza o să mai văd vreo câteva îmbunătăţiri şi poate peste încă vreo 30 de ani când o să iasă şi Eliza cu fata ei la zoo, o să avem o grădină la nivel de capitală europeană.