Cartea de miercuri – 54/24

Cu paşi mai mici sau mai mari se apropie două evenimente foarte importante care pot avea sau nu legătură unul cu altul. Primul este Bookfest, al doilea este vacanţa de vară! De ce spun că pot avea legătură? Pentru că dacă nu v-aţi hotărât încă unde să plecaţi în concediu, la Bookfest veţi găsi la reducere multe cărţi de călătorie frumoase, şi spun cărţi de călătorie şi nu ghiduri, pentru că prefer cărţile care fac şi literatură, în loc să înşiruie sec liste de obiective turistice şi detalii de cazare. Una din cărţile mele de călătorie preferate este 54/24 a lui Bogdan Teodorescu, publicată  la Tritonic în 2010 pentru că are, în cincizeci şi patru de povestioare savuroase, tot atâtea recomandări de destinaţii, din douăzeci şi patru de ţări diferite.

Povestioarele sunt pline de umor iar dacă Ion Creangă ar fi trăit în timpurile noastre şi ar fi scris poveşti de călătorie, fix aşa le-ar fi scris. Mi-l şi imaginez pe Bogdan Teodorescu la cenaclu la Junimea (chiar aduce puţin cu Creangă la înfăţişare) încântând scriitorimea ieşeană cu snoave din Mexic, Brazilia, Franţa, Caraibe, Germania, Italia, Portugalia, Japonia, India şi multe alte ţări minunate. Partea mea preferată din fiecare poveste este cea culinară, în care Bogdan Teodorescu recrează în imaginaţia noastră bucate deosebite, chelneri hâtri, locande dubioase şi gusturi exotice.

Am citit cartea pe nerăsuflate dar pe măsură ce citeam se aprindea în mine o revoltă: dar cum, niciun loc din România nu a meritat câteva rânduri în această carte? Însă am răsuflat uşurată când am ajuns la final şi răbdarea, sau mai degrabă, nerăbdarea, mi-a fost răsplătită. Ultima poveste rememorează un loc din ţara noastră care nu e nici pe departe cel mai vizitat sau cel mai apreciat obiectiv turistic neaoş, ci este o cârciumă “pe şoseaua dintre Constanţa şi Mangalia, după Costineşti, dar înainte de intersecţia spre Neptun” unde se mănâncă “cea mai bună ciorbă de peşte din România” şi unde sper să ajung şi eu într-o zi să văd “roiurile de musculiţe dansând în jurul becurilor aprinse, să simt răcoarea care începe să vină dinspre marea tot mai întunecată şi să plec spre staţiuni pe drumul acoperit cu praf ca de cretă, sub stelele foarte strălucitoare, în zona aceea neluminată de becuri.”

Chiar dacă o să lungesc postarea asta inutil de mult, o să vă redau citatul meu preferat din carte:

“Am învăţat mergând că sunt foarte importante monumentele, siturile istorice, muzeele şi peisajele, dar că la fel de importante sunt hotelurile în care stai şi locurile în care mănânci. Şi că aceste locuri nu sunt neapărat cele mai scumpe sau cele mai premiate (nu e rău să mergi şi în acelea). Poţi să ai un prânz minunat lângă o tarabă cu mâncare etnică în vreo piaţă europeană, într-un refugiu pe munte sau într-un stabiliment de patru mese dintr-un sat de pescari. Poţi să mănânci în farfurii personalizate de firme de prestigiu sau pe şerveţele de hârtie, să bei în pahare care scot clinchete cristaline atunci când le ciocneşti sau în cănuţe din plastic verzui. Tot ce contează este starea cu care rămâi , gustul, mirosul şi imaginea cu care intri în contact, distanţa pe care acea masă o pune între tine, omul obişnuit şi omul călător în care te-ai transformat din secunda în care ai plecat de acasă.

Este nemaipomenit să vezi catedrale, castele şi cascade, dar tot nemaipomenit este să asişti la evenimente publice semnificative ale locului în care te afli, să intri în bazaruri, pieţe de vechituri, târguri de duminică, să participi la festivaluri, la meciuri şi la spectacole în aer liber, să asculţi trupele ambulante de muzicanţi, să te uiţi la cei care desenează portrete, să fii martor la ceremoniile religioase. Să iei micul dejun alături de localnici, să citeşti – dacă înţelegi ceva – ziarele lor, să încerci să le asculţi discuţiile şi să vezi ce-i enervează şi ce-i încântă, să stai la o bârfă despre echipa favorită sau cea detestată, despre politicieni şi despre femeile celebre şi fiindcă, de fapt, nimic din toate acestea nu te afectează, eşti doar un turist, să te simţi încă şi mai liber.”

Şi acum vă invit pe voi să vă exprimaţi opiniile: vouă ce vă place să vedeţi/să faceţi în călătorii?

Mulţumesc Lumea Mare pentru că la un eveniment cu Poveşti l-am descoperit pe Bogdan Teodorescu!

7 Replies to “Cartea de miercuri – 54/24”

  1. Foarte placuta lectura, si eu am citit-o pe nerasuflate si m-a facut sa imi doresc sa plec la drum :-). Tare frumos scrie, cald si molcom, cumva.

  2. eu ador peisajele…..in orice calatorie nu-mi lipseste aparatul si daca nu am peisaje parca nu ma simt in calatorie…de asta poate ca imi place si ff mult muntele, intrucat imi ofera cele mai frumoase peisaje ever.

  3. draga laura, multumesc pentru ce ne prezinti, in citatul ala parca-mi vorbeste mie sufletelul 😀 bun, mie nu imi plac vacantele/excursiile/calatoriile in care tb sa ma odihnesc sau sa stau ,,la un gratar,,. nu ca le-as asocia cu burtici pline de bere si betii la taifas, nu. doar ca eu nu sunt asa. bine, nu-s nici amatoare de trekking, nu ma intelege gresit, dar imi place sa raman cu ceva in urma unei iesiri de genul asta. imi place sa aflu chestii noi, sa descopar oameni si traditii, sa vad lucruri care-mi sunt inaccesibile in viata mea cotidiana. am petrecut concedii de vis la noi in tara, inca din copilarie. am fost in apuseni, in orsova, prin toata transilvania, la curtea de arges, cunosc valea prahovei ca pe buzunarul meu, am mers si prin moldova si pana-n iasi, un oras cu-n farmec aparte, si la gura portitei am ajuns si-am vazut pe fuga si padurea letea, n-am ajuns inca de-a binelea in delta si-n maramures, dar am de gand. prin strainatate am mers doar prin vecini, din lipsa de fonduri, dar sper sa ajungem in anglia, franta, spania, japonia, maroc si, desigur, iubirea mea secreta, NY.
    toate ca toatele, stii ce conteaza cel mai mult cand pleci undeva? sa vrei sa te simti bine, sa nu te indispuna niscaiva servicii mai proaste sau o vreme potrivnica. sunt atatea lucruri frumoase pe lume, istorii de aflat, oameni de admirat, privelisti de adulmecat, mancaruri de gustat ca nu ne ajunge o viata. te pup si-ti doresc timp, bani si dispozitia necesare pentru cele mai frumoase vacante din viata ta!

    1. Laura Frunza says: Reply

      Multumesc, Renata, parca ai vorbit din mintea mea! 🙂

  4. Foarte utila recomandarea ta si mi s-a parut savuroasa comparatia Creanga / Teodorescu. Chiar m-ai facut curioasa sa ii citesc cartea :). Iar ca sa raspund la intrebarea de la finalul postului tau, oriunde am fost in lumea asta mare mi-a placut sa vizitez galerii, muzee, obiective turistice. Daca stau acum sa ma gandesc, cred ca mare parte din bugetul alocat vacantei a mers pe bilete si tichete :).

  5. […] alta recomandare am gasit pe blogul Idei pentru mamici si copii. Este vorba de cartea 54/24 a lui Bogdan Teodorescu: “Am citit cartea pe nerăsuflate dar pe […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.