In vino veritas

Am aflat despre concursul organizat de Vin Premium de pe blog la Mihaela Anghel şi cum sunt foarte mândră că încep să înflorească afacerile de succes şi în dulcele târg al Ieşilor, oraşul meu natal de care mi-e tare dor, am decis să particip şi eu, pe de o parte pentru a vă face cunoscut negoţul lor şi, pe de altă, pentru a câştiga o sticlă de vin bun (care sper să fie unul din gama Wine Princess) şi un set de accesorii pentru vin.

Magazinul online de vinuri premium oferă un sortiment destul de larg de vinuri româneşti. Poate unele au denumiri mai englezite, dar sunt vinuri româneşti, din soiuri cultivate în România, lucru pe care nu pot decât să-l aplaud. Recunosc că nu sunt o mare băutoare de vinuri, consumul meu reducându-se la un pahar ocazional de Grasă de Cotnari sau Busuioacă de Bohotin şi mai nou un roze de Corcova care nu ştiu exact cum se numeşte, însă mereu voi încuraja consumul de produse româneşti. Sunt sigură că un Pinot Gris sau un Bordeaux produse la mama lor sunt, poate, mult mai bune decât acestea (eu n-am de unde să ştiu, sincer) dar eu cred cu tărie că şi vinurile româneşti au savoarea lor şi trebuie, pe cât posibil, să încurajăm producerea lor. Şi cum altfel să încurajăm viticultorii dacă nu prin achiziţionarea de vinuri româneşti? Sticla mea de vin cea mai de preţ e una care probabil e borş de acum 😀 însă e o Grasă de Cotnari din anul naşterii Elizei (obţinută pe sub mână chiar în anul îmbutelierii) şi o păstrez cu foarte mare drag, chiar dacă n-am ştiut s-o depozitez în condiţii potrivite (şi să fim serioşi,  e cam greu să găseşti condiţii potrivite într-un amărât de apartament de bloc). Voi aveţi o sticlă de vin la care ţineţi mult?

Avantajul cu vinurile e că le poţi cumpăra online la fel cum le-ai cumpăra fizic. Nici în magazin nu le guşti, cel mult citeşti ce scrie pe sticlă sau mergi la sigur dacă eşti cunoscător, aşa că negoţul online cu vinuri nu poate decât să înflorească. Dacă sunteţi din Iaşi sau în trecere prin Iaşi, vă puteţi face o programare pentru degustare. Ţin minte că înainte de nunta mea, am vrut să-mi duc naşii (veniţi din Bucureşti) şi rudele apropiate la o cramă din apropierea Iaşiului la o degustare de vinuri. Am renunţat până la urmă din motive stupide (nu aveam suficiente maşini şi nu se punea problema de taxi până acolo) însă dacă s-ar fi deschis Vin Premium de atunci, i-aş fi dus acolo pentru că Biroul de Prezentare şi Degustare Vinuri  se află chiar în buricul târgului. Dacă aveţi musafiri străini şi v-aţi săturat de vizitat mănăstiri şi monumente, faceţi o oprire şi la o degustare de vin, vă asigur că o vor ţine minte cel mai bine 🙂

De asemenea, puteţi folosi magazinul online pentru a trimite cadouri deosebite celor aflaţi departe de voi. Achitaţi voi sticlele şi ei le expediază direct sărbătoritului. Eu cred că voi alege pentru ziua tatălui meu (mai ales că magazinul e în Iaşi) un Merlot medaliat, pentru că lui îi place vinul roşu, iar pentru sărbătorile de iarnă când, în sfârşit, vom fi cu toţii împreună, un Spumant Prince Stirbey Extrabrut pentru că reunirea familiei largi merită un spumant pe măsură.

Şi dacă tot vorbim de vinuri, iată câteva epigrame haioase despre vin de nimeni altul decât Păstorel Teodoreanu care era un bun cunoscător al licorilor bahice de la o mie nouă sute şi ceva. Oare cozonacul meu cu cincizeci de ouă de la România, te iubesc, făcut după reţeta lui Păstorel, cu ce vin s-ar potrivi?

Aroma vinului trecut
Încet la cap se suie
Era pe când nu s-a băut
Azi l-am băut şi nu e.

Sfrijită ca o Sfântă Vineri
Mi-a spus o babă: la români,
“Băbeasca” place mult la tineri,
Pe când “Feteasca” la bătrâni.

Şi astăzi, ca-n atâtea seri
Când pivniţa-i adâncă,
Tăria vinului de ieri
Ne urmăreşte încă.

Află, bând paharul
Mic, dar venerabil,
Că nu-i vin Cotnarul,
E soare potabil.

Când înjoseşti şi sucul ei şi via
Şi cu sifon spurci vinul pe care va să-l bei,
Nu te gândeşti tu oare, mişel între mişei,
Că pângăreşti natura şi compromiţi beţia?

Invitat fiind la cramă
Am răspuns, ca bun creştin,
Printr-o scurtă telegramă:
”Vin!’

Suav, amurgu-şi lasă rugina în pahare,
Miresmele grădinii în noi se răspândesc
S-a desfundat clondirul cu vin moldovenesc,
Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare!

4 Replies to “In vino veritas”

  1. Superb articolul! Iti doresc mult succes la concurs! 🙂

  2. avand in vedere ca nu beau vin niciodata, nu pot sa spun decat… frumoasa insemnare, Laura.:)

  3. Si eu am tot o sticla de Grasa de Cotnari in camara, din 2003, de la aniversarea de un an a lui Andrei. … Peste cateva zile baiatul meu implineste 9 ani.

    Felicitari pentru articol!

    1. Laura Frunza says: Reply

      Nicoleta, tu intentionezi sa deschizi sticla vreodata? De exemplu cand implineste Andrei 18 ani? Si la multi ani, sa-ti creasca baiatul mare si destept si sa fie sanatos!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.