Obţinerea răsadurilor de legume – ghid pentru începători

V-am promis categorii noi pe blog anul acesta, iar una din ele este cea de Grădinărit. Articolele despre grădinăritul în… grădină vor fi scrise de noua colaboratoare a blogului, Liviana, iar cele despre grădinăritul în locuri mai puţin obişnuite vor fi scrise de mine şi de, posibil, alţi colaboratori. Pentru că timpul trece şi mai e doar o lună până vine, oficial, primăvara, Liviana ne povesteşte astăzi despre cum se fac răsadurile din legume.

Disclaimer: acest ghid nu este unic şi poate suferi îmbunătăţiri.

Grădinăritul este una din pasiunile mele şi îmi dă satisfacţia că pot oferi copiilor mei legume bio, crescute în aer liber (nu în solar) şi desigur proaspete. Îi mulţumesc Laurei că mi-a permis să împărtaşesc cu voi din cunoştinţele mele şi trag speranţa că aceste rânduri vor inspira pe cititorii ei.

Acest articol are la bază experienţa mea de grădinareasă amatoare cu practică de 3 ani pe propria tarla. În decursul timpului am adunat informatii din diferite surse şi le-am folosit cu un oarece grad de adaptare la resursele proprii.

Se spune că fazele lunii influenţează atât germinarea seminţelor cât şi creşterea plantelor. Suntem deja în faza de creştere (23.01.12 – 07.02.12), aşa încât am hotărât să încep operaţiunea răsaduri în week-endul încheiat. Unele persoane consideră luna februarie ca fiind mai potrivită pentru debutul ei, însă eu am constatat că răsadurile vor fi mai dezvoltate şi mai bine pregatite pentru transplantarea ulterioară în grădină dacă fac însămânţarea acum.

O legumă de calitate se obţine de la o plantă dezvoltată dintr-o sămânţă bună, aşa încât vă recomand să faceţi rost de seminţe sănătoase de la soiurile de plante care vă plac şi eventual crescute bio, anul trecut.

Răsadurile făcute în casă au nevoie de temperatură moderată şi lumină cât mai multă. „Răsadniţele” pot fi cutii/lăzi/tăvi cu fundul plin (ca să nu curgă apa din ele), în genul celei de mai jos:

Este bine ca răsadul să crească în pahare cu pământ de florărie, universal. Pământul poate fi şi în amestec cu cel de grădină, sau doar de grădină, însă e mai bun cel de florărie deorece are mai multe substanţe hrănitoare; eu am obţinut plante mai viguroase procedând aşa în decursul timpului.

Paharele de 150-250 grame rămase de la iaurt/smântână sunt cele mai bune deoarece sunt mai tari/ferme şi nu plesnesc, de exemplu, când se fac orificiile pentru drenajul apei. Drenajul este foarte important deoarece împiedică reţinerea umezelii excesive în pământ, lucru care ar putea duce la mucegăirea rădăcinilor sau la favorizarea bolilor.

Pentru găurirea paharelor, folosiţi un obiect metalic ascuţit sau vârful unui cuţitaş:

Urmează umplerea lor cu pământ, până la circa 2 degete de marginea superioară şi apoi aşezarea în lădiţă:

Este bine ca seminţele să nu depăşească un număr de 3-4 bucăţi per pahar. Când plantele vor creşte, se  va face rărirea/repicarea lor, lucru care va permite o dezvoltare mai bună a plantei. „Plasarea” seminţelor în interiorul paharului se poate face prin apăsare cu degetul sau prin adăugarea unui strat foarte fin de pământ peste ele (cca 5*înalţimea seminţei).

O altă operaţiune necesară este etichetarea paharelor cu seminţe, astfel încât să recunoaşteţi soiurile plantate. Eu am pus, de exemplu, seminţe de roşii (4 soiuri), ardei (3 soiuri), vinete şi gogoşari. Etichetele sunt lipite cu scotch transparent peste ele astfel încât la udare, apa care s-ar putea prelinge, să nu deterioreze hârtia sau scrisul de pe ea.

După ce seminţele au fost acoperite, este necesară udarea din abundenţă a paharelor, astfel încât germinarea rapidă să fie posibilă. Urmează ca la fiecare 2-3 zile aproximativ (sau chiar mai des în funcţie de cât de uscat e pământul) udarea să se  facă doar cu un pulverizator reglat la viteza mica astfel încât micuţa plantă să nu fie dărâmată de jet.

Ultimul pas este plasarea lădiţelor lângă ferestre unde răsadurile să aibă suficientă lumină, atenţie însă la sursa de caldură, temperatura în cameră nu trebuie să depăşească 21-22 grade.

Ca notă de încurajare, vă destăinuiesc că, deşi grădina noastră are cca 250mp, ea hrăneşte cei 4 membri ai familiei timp de 2/3 din an (iarna gătesc legumele congelate), ceea ce aş zice că aduce un aport important la sănătatea noastră. Recomand oricărui deţinător de curte/teren agricol să încerce practicarea grădinăritului chiar daca necesită ceva preocupare şi timp. Sunt sigură că daca exista voinţă, sigur se găseşte timp şi putinţă. În plus, puţină mişcare fizică prinde bine oricui.

Succes tuturor!

Dacă aveţi o floare deosebită pe balcon sau cultivaţi plante aromatice sau aveţi un lămâi care face o mulţime de lămâi parfumate chiar în sufrageria voastră sau aveţi în grădină o plantă sau o legumă mai specială şi vreţi să ne împărtăşiţi din secretele voastre, puteţi deveni şi voi colaboratori ai blogului pe partea de grădinărit. Tot ce trebuie să faceţi este să-mi trimiteţi un articol pe adresa blogului, scris cu diacritice şi la care să ataşaţi şi câteva poze relevante!

31 thoughts on “Obţinerea răsadurilor de legume – ghid pentru începători

  1. Interesanta rubrica, ma abonez. Am incercat si aici in Germania sa gradinaresc dupa modelul de acasa al parintilor mei. Din pacate lotul de pamant pe care l-am destelenit in livada e foarte argilos si nici nu am surse constante de apa (doar apa de ploaie) asa ca dupa doi ani de succese medii am renuntat. Am acum in curtea de langa casa cam 2,5mp de pamant mai bun. E ingradit cu pietre rotunde de zgura (cele folosite pentru ziduri “vii”) in care am plantat ierburi aromatice: menta, rozmarin eta. Am avut vara trecuta pe trei araci rosii cherry foarte productive si inca trei plante de ardei gras. Plantele au fost cumparate de la sera din localitatea noastra. Asa voi proceda si in primavara. Voi adauga o planta de zuchini (se intind mult si ocupa spatiu) si probabil verdeturi leustean, patrunjel, salata si telina. Voi avea grija mai departe de capsunii plantati in vase mari in livada.

  2. din experienta bunicii mele stiu ca atunci cand nu avem o zona ca cea din poza unde sa avem si caldura dar si lumina multa, putem sa tinem recipientele in care am pus semintele undeva la caldura pana cand rasar plantutele apoi sa le mutam undeva la lumina; dupa ce rasar plantele au nevoie mai mult de lumina decat de caldura alfel vor creste inalte si anemice

  3. A picat la timp acest articol. Eram in dubiu daca sa imi cresc eu rasadurile sau sa le cumpar.
    Anul trecut (prima data cand am avut gradina) am cumparat rasadurile sau am sadit direct semintele.
    Cu rasadurile a fost bine, desi nu eram sigura cum au fost crescute. Cu semintele…mai greu. Nu a iesit tot (de ex. vinete, pastarnac si alte cateva), si normal a durat mai mult.
    Insa eram asa de mandra de fiecare fir pe care il vedeam cum iese din pamant… si de fiecare leguma culeasa (chiar daca mai mici decat cele de la piata).
    Acum urmaresc sa mai adun informatii, gradina fiindmica vreau sa fie cat mai eficienta.
    Intrebare: pamantul de florarie folosit de tine e bio? sau normal? ma tem sa nu fie “imbogatit” chimic.
    La cat mai multe articole de genul :).

  4. Ma bucur ca ati considerat oportun articolul. :)

    casadincamp, la pamantul de florarie nu prea am de unde sa aleg 100% bio, asa incat am incercat sa optez pentru unul universal.
    La rasadurile cumparate am avut surpriza sa constat ca majoritatea celor vandute in piata sunt crescute cu azot. Precupetii au interesul sa tenteze cumparatorul cu marimea rasadului (unoeri gigantic). Eu prefer sa las pe ultimul loc aceasta optiune mai ales ca nu mi se pare deloc greu sa le fac in casa. In fond necesita doar udare. :)
    Cris, asa e, le trebuie mai mult lumina decat caldura. Pot creste f bine de exemplu si intr-un balcon semi-incalzit.

  5. primavara trecuta mi-am facut vreo 60 de pahare cu rasad de rosii si busuioc. au crescut si le-am dus la gradina; toata vara m-am bucurat de rosii sanatoase si gustoase si carnoase. evident ca voi repeta procedura si anul acesta !

  6. Interesant si la fix articolul, chiar m-am uitat putin pe la seminte in magazin si ma gandeam daca este devreme, eu imi plantez semintele pe la jumatatea lunii februarie. Stau la curte si pe fiecare an imi umplu terenul cu flori cele mai multe din rasadurile mele. Nu am incercat cu legume pana acum doar plante aromate. Succes tuturor gradinarilor.

  7. Pingback: Din nou despre răsaduri şi alte lucrări de primăvară « Idei pentru mamici si copii

  8. M-am trezit si eu in al 12-lea ceas :) sa multumesc pentru articol, mi-a fost foarte util. Noi am inceput sa punem semintele un pic mai tarziu, pe la mijlocul lui martie. Avem paharele cu: dovlecel (care creste uimitor de repede), rosii de mai multe soiuri (cherry – am pus si intr-un ghiveci, pe ala il voi tine in casa, rosii lunguiete si rotunde), brocoli, conopida, menta (nu a iesit, desi semintele le-am pus in prima tura), ardei iute (inca nu a iesit), oregano, rosmarin (inca nu a iesit), busuioc, bostan turcesc (pt placinta, nu a iesit inca pt ca abia am pus semintele de vreo 3 zile, am mai incercat intr-un an si nu s-au facut, locuiesc in zona de munte si banuiesc ca de asta, dar anul asta o sa punem si in solar).
    Avem avantajul ca locuim la casa, etajul e “nelocuibil” si avem o camera unde si cand au fost gerurile alea mari, temperatura nu a scazut sub 16 grade (desi caloriferele sunt oprite), iar lumina este din belsug.

    Am incercat sa ud cu pulverizatorul, dar ma durea mana asa ca am improvizat o stropitoare dintr-o sticla de 0.5 l la care am gaurit capacul (cu o agrafa de birou incalzita la flacara aragazului). Daca nu se exercita presiune prea mare sticlei, rasadurile nu vor avea de suferit ;).

  9. ;)) Multumesc. Le ud cu apa statuta (2-3 zile), pentru care am “sacrificat” o galeata de 10 l (nu gasesc articolul in care te plangeai ca nu ti-au iesit rasadurile pe balcon). Eu nu ud la interval de un anumit nr. de zile, ci verific pamantul di pahar, daca e uscat atunci ud.

  10. Foarte interesant articolul. Felicitari pentru munca depusa.Noi(familia Toma) locuim in jud Timis si de 20 de ani ne ocupam cu agricultura. Primavara, pe langa cultura specifica acestui sezon, producem si rasaduri(atat pentru noi, cat si pentru comercializare). As avea un sfat foarte important pentru cei care achizitioneaza rasaduri,daca nu este nici o problema. Aveti foarte mare grija in momentul in care achizitionati rasadurile. Sfatul meu e ca intotdeauna sa mergeti la producator acasa pentru a vedea ce si de la cine achizitionati. Daca sunteti refuzati invocandu-vi-se tot felul de argumente, puteti fi siguri ca ceva nu este in regula. Producatorul care este sigur de calitatea produselor sale va va primi cu bratele deschise.

    Numai bine va doresc! Recolte cat mai bogate!

  11. si eu folosesc pahare pt.rasaduri iar de cativa ani pun rasadul cu pahare cu tot din cauza coropisnitelor .procedez in felul urmator: tai paharul pe lungimea lui ,pe generatoare sa zic asa apoi tai si fundul si il mai largesc 5 mm si il pun intr-o groapa bine udata .stau chiar fff bine se mentine si mai mult timp umezeala .fac acest lucru de multi ani.am experimentat la ardei si rosii.folosesc pahare din acelea ff subtiri de culoare crem ,cele mai ieftine ,sant mai subtiri.daca rasadurile cresc prea inalte se mai scot in balcon ziuna sa se mai “caleasca “,asta dupa ce au 3 4 frunze.spor la treaba !

  12. dragi mei sunt ioan din timis si as dori sa pun rasaduri in pamnt compo sana in pahare daca stie cineva daca e bun va rog sa mi da ti niste sfaturi

  13. buna ziua,imi pare bine ca am gasit ceva si pentru incepatori .imi puteti spune ce marca de seminte bune sa cumpar pentru castraveti,ardei gras,rosii,vinete si gogosari .noi ne-am mutat la casa de 1 an de zile,primavara trecuta am luat rasaduri de la diversi vecini ,dar vinetele aveau multe seminte,rosiile erau ff mici.eu nu ma pricep si deaceea cer ajutor .va multumesc anticipat

  14. Pingback: Cum se fac rasadurile - Semanatul in rasadnita si solariu

  15. buna seara ar fi bine sa plantez direct cate o samanta in pahare fara a mai repica [rosii,vinete,ardei ,castraveti,etc ] de unde pot lua folie mulcire in cantitate mai mica,gradina mea are 250m2 ,si mai ieftina,desigur daca i au orice folie e bine s au astea sunt tratate cumva o seara buna

  16. Eu am obținut rezultate bune cu pastilele cu turbă (cred), în care pun câte o sămânță. Le ud, ele se umflă și răsadul crește astfel încât îl pot planta cu tot cu pastilă, care e înconjurată de o plasă ce o ferește de coropișnițe. Am cumpărat astfel de pastile de la magazinul specializat (Agrosem) de pe Hristo Botev, e al treilea an în care folosesc metoda asta și nu regret. Semințele le-am selectat din cultura proprie din anul anterior și știu ce am semănat. Nici eu nu am un teren prea mare – cred că vreo 300 mp. Folosesc sistemul de udare “picătura”, alimentat de la un bazin care furnizează apa mai putin rece decât cea direct din puț.

  17. Frumos lucru! De multe ori cand spun cuiva ca vreau sa imi fac singura rasadurile, se stramba in semn ca nu am ce face, din moment ce se pot cumpara.

  18. Am facut pt prima data rasaduri anul acesta, motiv pt care am cateva neclaritati, poate ma puteti ajuta (rasaduri facute in apartament, pt plantare in gradina):
    1) am udat rasadurile şi le-am pus la pervazul geamului. Pînă răsar le mai ud? Dar după ce răsar?
    2) pot sa las 2 rasaduri în aceeaşi alveolă (pahar la cca 100ml) pînă la plantarea în grădină? Deci fără sa mai repic.
    3) mai am o tava cu seminţe care nu mai am unde sa o pun la geam, la lumină. Ce sa fac cu ea, pot sa o duc pe balcon, sau acolo nu germineaza?
    4) pînă le plantez în grădină, rasadurile mai au nevoie de ceva condiţii speciale?
    5) am citit ca tăvile cu seminţe la germinat se pun în pungi de nailon. E necesară aceasta operaţie sau nu?
    6) Dupa 3 zile de cand am semanat semintele, la o tava pamantul deja s-a uscat, fiind deasupra caloriferului. Sa mai ud, ca din ce am mai citit, scria ca nu se mai uda pina nu rasar.
    Va multumesc!

  19. pamantul trebuie sa fie umed in permanenta caldura necesara 25-26 grade lumina din belsug nailonul se pune deasupra tavitelor pana germineaza semintele dupa se inlatura

  20. eu pun la germinat semninte numai in pungute de plastic si invelite in servetele umede apoi pungulete inchise D: pana acum am la pomisori ogramada si printre care se numara un mar 😀 acum are 10 frunze 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *