La revedere, grădiniţă – dascăli care m-au format

“Dascăli care m-au format” este titlul unui album pe care am început să îl fac pentru Eliza pentru ca, peste ani, să nu uite cine au fost oamenii care au pus umărul la dezvoltarea ei. Am ales un caiet cu foi groase din Ikea (din păcate nu-l mai au pe stoc acum), întâmplător cu mere pe copertă, care par să fie, în anumite ţări, simbolistice pentru şcoală şi cadre didactice şi am rugat, până acum, trei oameni să scrie în el: profesoara de balet şi cele două educatoare pe care le-a avut şi care, printr-un noroc chior, au fost oamenii potriviţi pentru etapele de dezvoltare ale Elizei. Prima educatoare a pus accentul pe joacă, a doua (cea de la grupa mare) pe învăţare. Au fost trei ani minunaţi pentru Eliza şi nu pot decât să mă bucur că a avut acest noroc. Aştept cu oarece emoţie şcoala şi sper că şi acolo va întâlni acelaşi tip de oameni.

album ikea

În album am pus câte o poză cu Eliza şi profesoara/educatoarea respectivă, iar pe pagina alăturată, doamna i-a scris Elizei câteva cuvinte. Voi preţui acest album şi sper să umplu multe pagini cu vorbe frumoase de la oameni minunaţi până când va termina liceul sau chiar facultatea 🙂

??????????

Nu mă pot abţine să nu citez din ceea ce i-au scris cele trei profesoare, ca să vedeţi că există şi oameni minunaţi în învăţământ doar că sunt atât de rari încât uneori ne pierdem speranţa că ar exista.

Jocul, voia bună, râsetele au luat locul lacrimilor de la început. Eliza creşte, înţelege, ascultă, povesteşte cu bucurie, spune poezii, cântă. Ochişorii de mărgele devin mari şi curioşi la fiecare “lecţie”. Descoperirea lumii a început” – scrie prima educatoare a Elizei, cea care a îndrumat-o la grupa mică şi mijlocie, amintindu-şi de primele zile de grădiniţă.

Sunt fericită că te-am călăuzit în această poveste şi ţi-am oferit o bucăţică de frumos. Sper să păstrezi graţia, dorinţa de a zbura, bucuria în suflet” – profesoara de balet a Elizei.

Ai crescut. Drumurile noastre se despart în aceste zile. Tu vei porni spre şcoală, spre locul unde orizonturile se lărgesc, unde personalităţile se definesc şi drumul în viaţă prinde contur. Eu voi rămâne aici, încercând cât pot eu de bine, să “îmbogăţesc” mintea şi sufletul celor care vor veni din toamnă în grădiniţă. A venit vremea să-ţi întinzi aripile şi să zbori cu încredere în viaţă. Îţi doresc să ai un zbor lin, să ai încredere în forţele proprii, să lupţi pentru visele tale, să nu-ţi fie frică să spui lucrurilor pe nume atunci când vezi nedreptate în jurul tău şi să lupţi pentru valorile în care crezi. Dar cel mai important este să-ţi păstrezi în sufletul tău un colţ pe care să scrie COPILĂRIE, INOCENŢĂ, PURITATE, în care să găseşti refugiu când viaţa nu va avea doar culoarea roz” – educatoarea Elizei din grupa mare.

Un asemenea album ar fi frumos şi ca dar pentru o învăţătoare care a condus o clasă de elevi până la clasa a patra sau pentru o dirigintă/un diriginte care a condus elevii până în clasa a opta: fiecare elev poate umple câte o pagină cu urări şi cuvinte frumoase despre acel om, poate pune poze cu el şi profesorul respectiv sau diverse fotografii de la activităţile făcute în decursul celor patru ani. Dacă acel om este cineva despre care aveţi cuvinte frumoase de spus, cu siguranţă va aprecia un asemenea cadou în locul unuia convenţional, indiferent de valoarea materială a acestuia.

7 Comment

  1. ismi says: Reply

    Ce frumos!!! Foarte,foarte frumos!! Multumim mult pentru idee !Dupa cum au scris,intr-adevar,ati avut Doamne deosebite pana acum.Doamne ajuta,sa aveti si de acum inainte…conteaza foarte mult!

  2. violeta.argatu says: Reply

    super idee! sper ca prima poza e cu tine 🙂

  3. Mihaela says: Reply

    e f frumos.
    dar am si eu o intrebare, nelamurire pt ca tot citesc pe bloguri de aceasta obsesie pt joaca, oameni care se minuneaza cand intalnesc jocul in scoala. parca acum au descoperit joaca. oare inainte nu se jucau? nu v-ati jucat la scoala? nu ati avut educatoare, invatatoare care s-au jucat cu voi? eu m-am format in perioada comunista. am avut un tata simplu, muncitor, dar f jucaus. toti copiii il iubeau. in gradinita nu-mi aduc aminte stresului invatatului (atunci invatam sa citim si sa scriem in clasa1), ci doar ne jucam, desenam, dansam. toate fotografiile mele din gradintia sunt cu serbari in care dansam. in scoala generala am avut o invatatoare super, care facea cele mai frumoase serbari. cele mai frumoase ore de lucru manual, de muzica. profa de muzica se ocupa de corul scolii si de trupa de dans. pana in clasa a 8-a am mers la fel si fel de concursuri. eu cred ca si atunci se faceau, dar depinde cine era interesat de asa ceva. da, profesia mea si acum e legata de dans/miscare.

  4. Minunata idee! O voi imbratisa si eu.

  5. Irina says: Reply

    foarte fain proiectul !am fost vineri la ikea si am gasit albume, costau 10 lei cu card ikea family

  6. […] profesoară de la Palat, Daniela Căţoi, i-a scris Elizei câteva cuvinte foarte frumoase în caietul celor mai dragi profesori, cuvinte care m-au impresionat peste măsură. Printre altele, doamna profesoară a notat: […]

  7. miki says: Reply

    Superba idee! Iar doamnele educatoare ,dupa cum au scris,sunt demne de toata stima !! Felicitari si sa aveti noroc sa intalniti oameni la fel de minunati si de acum inainte !

Leave a Reply