Săptămâna grădinarilor 3 – Dăunători şi agenţi patogeni în grădină

Pentru orice grădinar amator, dăunătorii din grădină sunt cei mai aprigi duşmani. Pentru că am în lista de facebook şi persoane care au grădini, văd des postări despre melcii, insectele şi rozătoarele care le atacă plantele. Tuturor le recomand această carte pentru că este una dintre cele mai utile cărţi pentru un grădinar amator – explică în termeni uşor de înţeles, cu fotografii ilustrative clare, oferă soluţii (atât metode de combatere pe cale naturală, cât şi informaţii despre folosirea pesticidelor) şi descrie pe larg bolile şi dăunătorii tuturor categoriilor de vegetaţie – pomi fructiferi, legume, arbuşti ornamentali şi plante de apartament.

DSCN5981

Pentru pasionaţii pomicultură, găsiţi în carte detalii despre bolile şi dăunătorii mărului, părului, gutuiului, vişinului şi cireşului, piersicului, caisului, prunului, viţei de vie, căpşunului, socului, nucului, alunului şi migdalului. Pentru legume, găsim detalii despre: tomate, ardei, castravete, cartof, pepene şi dovleac, morcov, ţelină, pătrunjel, vărzoase, salată, legume pentru bulbi, mazăre, fasole.

De asemenea, există şi capitole despre pesticide: descrierea produselor, perioada optimă de aplicare, metodele de protecţie a albinelor, efectul produselor de prevenire şi combatere asupra organismelor din apă, măsuri de protecţia muncii, depozitarea pesticidelor şi măsuri de protecţie a mediului ambiant.

Câteva sfaturi din carte:

Măsuri şi metode non-chimice de combatere a bolilor şi dăunătorilor:

alegerea soiului – cultivarea unor soiuri cu rezistenţă genetică la boli
rotaţia culturilor
tăierile, igiena culturală (adunarea şi distrugerea părţilor de plante bolnave)
metode corecte de irigare (udarea dimineaţa devreme, pe cât posibil fără udarea frunzelor)
fertilizarea optimă
adunarea resturilor de plante

Câteva idei practice

Pentru limacşi pot fi utilizate capcanele cu bere – paharele de plastic umplute pe jumătate cu bere se îngroapă în pământ. Capcanele atrag dăunătorii care ulterior pot fi distruşi. Pe vreme uscată, deplasarea limacşilor poate fi împiedicată prin împrăştierea unor materiale ce absorb umiditatea (rumeguş, cenuşă, var stins) la marginea grădinii sau straturilor.

Pentru viespea viţei de vie: Viespile sunt dăunători cunoscuţi ai boabelor coapte, în special la soiurile cu coacere timpurie şi pieliţă subţire. Forma atacului este specifică. Bobul este distrus în totalitate, rămânând doar pieliţa şi seminţele. Anii secetoşi favorizează răspândirea excesivă a dăunătorului. Pentru ademenirea în masă a viespilor se poate folosi un amestec de suc din pulpă de portocale cu bere blondă în proporţie de 1:1. Se suspendă nişte sticle cu gâtul cât mai îngust (umplute pe jumătate) în locurile însorite. Capcanele se schimbă în momentul în care se încarcă cu viespi.

Gărgăriţa fasolei este un dăunător periculos al fasolei pentru boabele uscate (păstrate în cămară). Dacă se observă simptome ale atacului, prin ţinerea la rece câteva zile, boabele mai pot fi salvate. După unii specialişti, specia Phaseolus lunatus nu este atacată de acest dăunător.

Save

1 Comment

  1. violeta.argatu says: Reply

    OOOOOO, DDAAAAAA!!! Sa ne traiesti o mie de ani ! :). Multumesc pt pontul cu suculd e portocale (chiar avem o mare problema cu vispile astea. anul trecut ne-au distrus mare parte din struguri 🙁 )

Leave a Reply