Cuvertură (quilt) din cearşafurile de bebe

Acum foarte multă vreme mi-a venit pentru prima dată ideea să-i fac Elizei (prin să-i fac se înţelege să dau altcuiva să facă, evident 😀 ) o cuvertură (quilt) din cearşafurile ei de bebe. Aveam multe (unele erau primite de la naşa ei de botez şi nu mă înduram să mă despart de ele), erau destul de mici şi nici nu aveam cui să le împrumut/dăruiesc. Le-am tot mutat dintr-un loc în altul, am contactat-o pe Delia sâcâind-o cu întrebări, dar timpul a trecut şi eu n-am mai apucat. Până acum vreo două luni când am făcut din nou curăţenie generală, am găsit cearşafurile, le-am făcut pachet şi le-am trimis Deliei spunându-i să facă ce-o ieşi din ele şi când o avea timp. După o vreme, m-a contactat şi mi-a spus că are un pachet pentru mine şi că e foarte, foarte emoţionată că mi-l trimite. Emoţia ei mi s-a transmis şi mie şi abia aşteptam să ajung acasă de la poştă să desfac coletul voluminos.

pilota

Nu m-am aşteptat nicio clipă să găsesc înăuntru un lucru atât de special. Emoţia pe care o simţisem s-a transformat în lacrimi. Pe de o parte la gândul că Eliza a crescut, pe de alta la gândul că a ieşit ceva atât de frumos din nişte cearşafuri. Cât de mult contează munca şi pasiunea unui om, cum poate transforma un obiect banal în ceva cu totul deosebit! Quiltul făcut de Delia este minunat. Am promis că-l voi păstra cât de bine se va putea în timp pentru ca şi Eliza să-l dea mai departe copiilor ei. Este unul dintre lucrurile acelea care se transmit mai departe, din generaţie în generaţie. Un lucru care spune o poveste. O poveste cu flori, cu ursuleţi, cu Winnie de Pluş, cu norişori. O poveste a unei copilării frumoase. Între timp Eliza o foloseşte pe post de pilotă. I-a plăcut la nebunie şi nu se mai poate despărţi de ea.

Ştiu că printre americanii tradiţionalişti există obiceiul ca o femeie din familie (mama sau bunica) să coasă un quilt pentru o pereche de tineri însurăţei sau pentru un bebe nou născut, quilt care să spună o poveste şi să-i însoţească în viaţă pe proprietarii acestuia. La mine în familie nu se pricepe nimeni aşa de elaborat la cusut, aşa că mă bucur enorm că Delia ne-a făcut această bucurie. În plus, ea mi-a demonstrat că nimic nu se pierde, totul se transformă. În afară de quilt, am mai primit şi două perne haioase (un dovleac şi un măr) şi o mini- pernuţă cu lavandă care au refolosit la maxim resturile de cearşafuri care nu au intrat la cuvertură.

dovleac

Îţi mulţumim din inimă pentru tot, Delia, ştiu câtă muncă a fost acolo! Te asigur că este extrem de apreciată!

2 Comment

  1. Monica says: Reply

    Și eu am cusut un quilt pentru bebelușa Eliza (fetița colegei mele de bancă din liceu), dar m-am cam blocat la partea cu matlasatul. Între timp mi-am cumpărat picioruș special pentru mașina de cusut și am mai exersat puțin, dar tot îmi este frică să mă apuc de el din nou – mie să nu-l stric.

    Superb rezultatul!

  2. violeta.argatu says: Reply

    Super! Avem si noi doua Ș). Ni le-a facut “tataia mare”(tata socru). Ioan si Ana sunt fff incantati.si eu la fel. sunt usoare si ff calduroase :). Cand o sa am mai mult curaj o sa-l rog sa faca si pt mine 🙂

Leave a Reply