(P) În faţa blocului

Voi aveţi Secret Santa la birou? Ştiţi voi, jocul acela prin care fiecare trage câte un bileţel şi trebuie să cumpere un cadou unui coleg? Sau aţi avut vreodată? Noi avem. Şi m-am rugat din tot sufletul să nu-mi pice un băiat pentru că n-aş şti ce să-i iau. Avem colegi tineri care par să aibă de toate şi despre care nu ştiu mai nimic. Nu-i bai, mi-a picat o colegă. Nici despre ea nu ştiu mare lucru, însă m-am străduit să-mi pun imaginaţia la bătaie să îi iau un cadou care sper să-i placă.

Dar un şef aveţi? O şefă? Trebuie cumva să le luaţi cadou? Sau nişte naşi de cununie sau de botez ai copilului, tineri, moderni, pasionaţi de sporturi de exterior sau de jocuri de societate?

Bănuiesc că răspunsul la majoritatea întrebărilor de mai sus e da. Da, aveţi o groază de oameni de cadorisit şi nu aveţi inspiraţie deloc. Probabil că veţi apela la veşnicul arsenal sticlă de vin/fular/cană haioasă şi veţi scăpa şi anul ăsta. Ei bine, nu. Eu sunt aici să vă salvez 🙂 Pentru foarte multe dintre personajele de mai sus, eu aş lua acest set, despre care v-am mai povestit că l-am văzut la Gaudeamus şi l-aş recomanda oricând pe post de cadou, şi care se numeşte În faţa blocului. Atenţie, nu este un simplu joc, este o colecţie de 55 de jocuri pe care le jucam noi, generaţia cu “cheia de gât”. E drept că eu nu le ştiu pe toate, dar cred că autorii au făcut muncă de cercetare şi au strâns jocuri din mai toate zonele ţării ca să se asigure că această colecţie este cât mai completă. Printre ele sunt jocuri arhicunoscute, precum raţele şi vânătorii, omul negru, 1,2,3 la perete stai, prinsa, elasticul, dar şi jocuri mai puţin cunoscute. De curiozitate, din cele enumerate pe poster, voi câte cunoaşteţi?

poster mare

Setul conţine 55 de cartonaşe cu descrieri, instrucţiuni de joc, precum şi câte o înşiruire haioasă de termeni pentru fiecare joc în parte.

IMG_20141209_135128

Recitindu-le mi-am amintit de copilăria mea, de cuvintele pe care nu le foloseam de faţă cu părinţii (ai mei erau super stricţi cu vocabularul, chiar şi cu termenii de la jocuri) şi de vorbele lui Spiridon Vangheli: copiii se îndreaptă spre maturitate cu repeziciune, asemenea călătorilor care urcă muntele iar când ajung sus nu fac decât să admire priveliştea pe care au lăsat-o la poale. În copilărie ne jucam mult. Ieşeam în faţa blocului (care pentru mine a fost timp de mulţi, mulţi ani o curte enormă plină de verdeaţă) şi de dimineaţă până seara ne jucam. Jocuri cunoscute, jocuri improvizate. Cea mai mare pedeapsă era să nu fim lăsaţi afară şi ţin şi acum minte când am mâncat toată guma bulgărească din sertar şi nu m-a lăsat mama afară. Cât am mai suferit! Nu pot să-i căinez pe copiii din ziua de azi că nu se joacă. Ba se joacă doar că nu în faţa blocului. Nu mai e sigur să-i lăsăm singuri afară, poate cel mult în oraşele de provincie, în Bucureşti cu siguranţă, nu. Eliza ştie “împărate, împărate cât e ceasul”, ştie numărători pe care aş prefera să nu le repete pe post de poezii 😀 , ştie şotronul şi telefonul fără fir. Şi telefonul american, deşi habar nu am ce-i aia pentru că Eliza nu se pricepe să explice reguli. Sinceră să fiu nici eu, deci e clar că mă moşteneşte. Bine că s-au priceput cei care au făcut jocul şi aşa le putem transmite copiilor noştri nu numai înţelepciunea bătrânilor dar şi “înţelepciunea” ludică a generaţiei noastre de copii.

Nu vă mai duceţi la naşii pasionaţi de jocuri şi outdoor cu acelaşi puzzle cu Empire State Building de anul trecut şi nici cu setul de ceşti de acum doi ani. Şi nici la Secret Santa cu pachet format din şosete de lână şi căciulă cu urechi. Luaţi un joc de colecţie. Nu există om să nu-i placă să-l primească. Indiferent că are copii sau nu, plăcerea cu care va răsfoi şi va citi aceste cartonaşe va fi incomparabilă. Este fix genul acela de cadou pe care nu-l dai mai departe, ci ţii cu dinţii de el pentru că îţi aminteşte de cea mai frumoasă etapă a vieţii tale, copilăria din faţa blocului.

Pe site-ul eMAG găsiţi şi un scurt video cu imagini din interiorul jocului şi e bine de ştiut că, în afară de faptul că are şi transport gratuit dacă vă grăbiţi să-l comandaţi, primii 30 de cumpărători primesc gratuit un tricou surpriză 🙂

Voi cui l-ați dărui?

10 Comment

  1. da, e minunat! stiu ce vreo 2 ani de el, nu l-am luat ca nu mai apuc sa socializez! dar e de facut cadou, clar!!!

  2. da, e minunat! stiu ce vreo 2 ani de el, nu l-am luat ca nu mai apuc sa socializez! dar e de facut cadou, clar!!!

  3. violeta.argatu says: Reply

    Of, ai terminat cu bucatareala si-ai inceput cu jocurile…ma omori :D. Mie mi l-as darui :)). Il stiu de asta vara, dar nu m-am indurat sa-l iau… poate mi-l fac cadou peste vreo trei luni, c-acum mosu’ are alta datorie :).
    Eu cunosc vreo zece din cele 55 jocuri :). Saptamana urm am de dat o gramada de bani pe analize…stiu ca jocul era vreo 70 de lei asta vara, daca reusesc sa pun ceva deoparte, mi-l iau. In zona noastra nu-s decat 7 copii pe o raza de 2-3 km cu varsta intre 2 si 9 ani, dar la anu’cica s-ar mai muta vreo patru…3 baietei si o fetita,asa ca, am putea sa -l folosim cu succes, nu doar sa-l tin in biblioteca 🙂

  4. violeta.argatu says: Reply

    Of, ai terminat cu bucatareala si-ai inceput cu jocurile…ma omori :D. Mie mi l-as darui :)). Il stiu de asta vara, dar nu m-am indurat sa-l iau… poate mi-l fac cadou peste vreo trei luni, c-acum mosu’ are alta datorie :).
    Eu cunosc vreo zece din cele 55 jocuri :). Saptamana urm am de dat o gramada de bani pe analize…stiu ca jocul era vreo 70 de lei asta vara, daca reusesc sa pun ceva deoparte, mi-l iau. In zona noastra nu-s decat 7 copii pe o raza de 2-3 km cu varsta intre 2 si 9 ani, dar la anu’cica s-ar mai muta vreo patru…3 baietei si o fetita,asa ca, am putea sa -l folosim cu succes, nu doar sa-l tin in biblioteca 🙂

  5. Iulia says: Reply

    Si eu aflasem de el de asta vara, insa nu l-am achizitionat. De fapt uitasem de el, asa ca iti multumesc ca mi-ai reamintit de existenta lui. Cred ca este un cadou foarte bun!

  6. Iulia says: Reply

    Si eu aflasem de el de asta vara, insa nu l-am achizitionat. De fapt uitasem de el, asa ca iti multumesc ca mi-ai reamintit de existenta lui. Cred ca este un cadou foarte bun!

  7. Ioana says: Reply

    Mi-ar placea sa-l primesc EU de la Mos Craciun 😉
    Devin nostalgica atunci cand vad numele lor. Cand eram copil am jucat o multime. Atunci aveam unde. Am jucat: baza; tara, tara, vrem ostasi, tarile, prisea, friptea, pititea.
    Sunt unele pe care nu le vad (sau nu vad eu bine :-)) De exemplu “Omul negru”.

  8. Ioana says: Reply

    Mi-ar placea sa-l primesc EU de la Mos Craciun 😉
    Devin nostalgica atunci cand vad numele lor. Cand eram copil am jucat o multime. Atunci aveam unde. Am jucat: baza; tara, tara, vrem ostasi, tarile, prisea, friptea, pititea.
    Sunt unele pe care nu le vad (sau nu vad eu bine :-)) De exemplu “Omul negru”.

  9. Viorica L says: Reply

    Si eu l-am comandat, pentru un coleg de serviciu de-al sotului, de fapt eu am venit cu ideea si sotului i-a placut. De abia astept sa ajunga ca sa vedem si noi cum e. Poate la anul ni-l facem si noi cadou:).

  10. Viorica L says: Reply

    Si eu l-am comandat, pentru un coleg de serviciu de-al sotului, de fapt eu am venit cu ideea si sotului i-a placut. De abia astept sa ajunga ca sa vedem si noi cum e. Poate la anul ni-l facem si noi cadou:).

Leave a Reply