Cum ne-a furat Moş Crăciun magia Crăciunului

Ce titlu promiţător am ales, nu? Zici că e titlu de film Hallmark. Şi recunosc că ziua noastră de Ajun chiar parcă a fost o comedie marca Hallmark la finalul căruia ar fi trebuit să învăţ că oricât m-aş strădui să fie totul perfect, nu voi reuşi, iar cel mai important lucru e magia din suflet, să petreci cu familia şi prietenii, bla, bla. Da, ştim, domnule regizor, doar că la finalul zilei mie îmi venea să plâng şi, deşi am învăţat că cel mai bine e să nu te mai dai peste cap pentru nimeni şi pentru nimic pentru că nu merită, n-am putut să mă consolez cu ideea de final Hallmark. Sunt sigură că în câteva săptămâni va deveni doar o anecdotă de familie, iar peste câţiva ani, voi râde în hohote cu Eliza privind filmuleţele de la moş, dar momentan am un gust cam amar.

Am vrut anul acesta să îi ofer Elizei un Crăciun special. M-am dat peste cap să iau aproape toate cadourile de pe lista Elizei, tatăl ei i-a luat încă două cadouri superbe care nu erau pe listă dar ştia că şi le-ar dori, am făcut bradul când a vrut ea, ne-am pregătit de colindat ca să nu se piardă tradiţia, pregătisem şi ciocolată caldă cu bezele în formă de oameni de zăpadă, închiriasem un Moş Crăciun care să vină seara şi să-i dea cadourile (căruia îi trimisesem un mail lung cu ce are de spus), îi cumpărasem Elizei o cămaşă de noapte specială, cu blăniţă şi cu personaje din Frozen pe ea (că na, nu trebuie să te surprindă nimeni nearanjată noaptea, nici măcar Moşul 😀 ). Totul trebuia să fie perfect, magic!

Ei bine….

Totul a început pe la ora 5. Eliza a refuzat să-şi colinde bunicii, a început placa ei obişnuită că îi e ruşine (asta după ce mi-a făcut creierii pilaf toată săptămâna cu mersul la colindat) şi s-a închis în camera ei, îmbufnată. Eu, obosită după o zi de stat în picioare şi gătit şi dorit ca totul să fie perfect, am clacat. M-am înfuriat, am zis că nu mai merg la niciun colindat ca să-mi facă la fel şi la uşile oamenilor şi, mă rog, am mai zis o mulţime de chestii pe care acum le regret. Ea s-a pus pe bocit, eu pe bocit, deja eram plină de nervi. Nu atât de ideea de colindat, cât de toată prosteala asta cu ruşinatul şi cu mâţâitul care mă călca pe nervi (şi să ne înţelegem, colindat nu însemna prin bloc aiurea, ci doar la trei oameni pe care îi cunoaştem foarte bine, familie apropiată şi prieteni). În cele din urmă, după vreo oră şi ceva de bocit, am reuşit să plecăm la colindat, unde totul a mers ok. A fost frumos şi voi insista pe tradiţia asta în fiecare an pentru că altfel se va pierde şi nu vreau asta. Am primit cadouri, dulciuri şi fructe şi am avut ocazia să ne vedem cu oameni dragi.

Pe la ora opt, când eram în maşină, în drum spre al treilea colindat, mă sună moşul. Că vine acum, nu la ora 10, că s-a decalat şi că vine acum. Poftim? Nu aşa ne-a fost vorba! În fine, întoarce maşina, hai acasă. Evident, Eliza nu era nici adormită ca s-o trezesc, nici îmbrăcată în cămaşa cu blăniţă, ci în hainele de colindat, iar totul era oricum numai magic, nu. Prestaţia moşului a fost cel puţin slabă, s-a bâlbâit, probabil atunci citea mailul meu pentru prima oară (prozaica Eliza a comentat, desigur, că avea baston de plastic şi barbă “artificială” dar s-a mai lăsat convinsă când a văzut că moşul ştia atâtea despre ea), a dat-o în bară cu o chestie mai sensibilă de care fusese avertizat dinainte iar din cele 20 de minute cât trebuia să stea, a stat undeva la vreo 10. Ştiu asta pentru că am filmarea de 8 minute şi apoi câteva secunde în care am făcut trei poze. Cam atât, deşi i-am spus să stea la poze, el s-a ridicat şi a dat să plece. A trebuit să-i repet să stea să fac o poză. Evident, banii i-a luat integral, nu pe măsura timpului stat. Înţeleg că se grăbea să ajungă acasă la familie în seara de Ajun dar dacă tot şi-a ales “meseria” asta s-o facă cum trebuie. Am simţit că totul a fost complet ratat, ce magie când eu i-am spus Elizei că moşul m-a sunat că vine acum şi ea mă întreba de ce are moşul telefon şi ce probleme are de vine aşa devreme. Am fost foarte dezamăgită, mă aşteptam ca măcar oamenii care fac pe moş crăciuni să pună puţin suflet în asta, dar bănuiesc că e doar un job pe care îl rasolesc ca mulţi alţi prestatori de servicii din ţara asta.

De remarcat postura corpului şi expresia chipului Elizei
De remarcat postura corpului şi expresia chipului Elizei

După ce a plecat moşul, ne-am continuat colindatul, am fost la Miha, am primit şi dat cadouri, Eliza şi-a primit mult dorita amuletă a Sofiei de la mătuşica şi unchiul, am făcut şi ciocolata caldă care până la urmă nu i-a plăcut (şi să te mai iei după ce îşi doresc copiii) şi a cârcotit că n-a primit tot ce era pe listă. Evident, nenorocirea aia de Orbeez a fost mărul discordiei, o porcărie de jucărie pe care n-aş da banii nici dacă ar fi ultimul lucru pe care şi l-ar dori.

Seara când m-am băgat în pat, mi-a părut rău pentru tot, şi pentru moş, şi pentru faptul că şi-a primit cadourile aşa devreme şi s-a pierdut din bucuria de a se trezi şi a fugi la brad şi pentru toate încercările mele de a face totul perfect care au fost zadarnice. Aşa că am tras următoarele concluzii pe care vi le împărtăşesc:

– Nu vă mai daţi peste cap să iasă totul perfect. Serios, copiii nu vor fi traumatizaţi dacă nu primesc tot ce îşi doresc, cel puţin copiii din ziua de azi au atât de multe încât nu mai sunt recunoscători pentru nimic.

– Anul viitor o voi pune pe Eliza să aleagă maxim trei lucruri (unul de la mine, unul de la tatăl ei, unul de la bunici, iar unchii să-i ofere o experienţă drăguţă împreună). Din restul de bani vom lua cadouri pentru copiii care nu sunt la fel de norocoşi ca ea.

– Niciodată, dar niciodată nu voi mai închiria un Moş de doi bani. Nu voi mai închiria deloc, de fapt. Bucuria de a te trezi şi de a găsi cadourile sub brad nu poate fi depăşită de prezenţa unui moş fals. Iar voi dacă vreţi să închiriaţi, nu daţi pe google ca mine. Cereţi recomandări de la prieteni, căutaţi pe internet feedback real, fotografii reale. Ba chiar cred că noi bloggeriţele ar trebui să ne povestim experienţele cu toţi moşii pe care îi ştim (fie că au fost la grădiniţă, la şcoală, la serviciu sau acasă) ca să ştim de ce să ne ferim. Eu clar nu-l recomand al nostru.

– Niciodată nu voi mai decora bradul mai devreme (cu excepţia anilor în care Eliza nu e acasă de Crăciun). Se pierde tot farmecul acela al împodobirii bradului în Ajunul Crăciunului. E drept că Eliza s-a bucurat mult de brad (l-am împodobit pe 6 decembrie) dar eu n-am avut inima împăcată să am bradul aşa devreme în casă. În copilărie (cu o singură excepţie într-un an când n-am avut brad deloc) îl împodobeam doar în Ajunul Crăciunului.

– Duc dorul brazilor naturali, serios. Miros altfel, arată altfel. Am doi brazi artificiali, superbi, unul care juri că e natural şi unul care seamănă cu un pin, cu ace lungi, foarte frumos. (Nu ştiu unde o să-i depozitez, dar asta e altă poveste). Brazii pentru Crăciun sunt crescuţi în pepiniere sau importaţi, special pentru Crăciun. Dacă îi cumperi de unde trebuie, nu încurajezi tăierile ilegale ale pădurilor, aşa că cel puţin la capitolul ăsta eu n-am mustrări de conştiinţă în a cumpăra un brad natural. Singura problemă pentru mine a fost preţul. Nu ştiu dacă anul viitor voi lua brad natural dar ştiu că mi-aş dori.

– În continuare voi menţine tradiţia mersului la colindat la familie şi prieteni. A fost cel mai frumos moment. Eliza a fost foarte încântată să îşi umple traista, am strâns o mulţime de fructe şi de dulciuri 😀 şi chiar am simţit că oamenii s-au bucurat sincer să ne primească.

18 Comment

  1. Miruna says: Reply

    Noi ne-am bucurat foarte mult ca ati venit sa ne colindati! Si eu tin foarte mult la treaba asta si cred ca aduce noroc in casa.
    Si noi am patit-o cu Mosul! De fapt cu cei care-l intermediaza (petrecerifantastice.ro), dar am reusit si m-am descurcat in privat cu Mosul si acesta a fost de exceptie ajungand la ora contractata initial- nu dupa ora 22 cum il mutasera domnisioarele “amabile”. A stat sufficient, a fost in norme, iar costumul este foarte realist- il stiam de la gradinita si il adusesem la petrecerea de la job. La anul il sun pe el direct daca mai am ideea asta.
    Noi am impartit cadourile in doua, am pus in sac cateva pentru ea si cate unul pentru adulti, iar pentru restul I-am zis Mosului sa-i spuna ca I le va lasa noaptea sub brad pentru ca nu au avut loc in sac toate. Noroc ca-i mica si mai crede . Deci am avut si moment cu Mos si bucurie sub brad.
    Iar noi am ras cu lacrimi de Mos :).
    Va imbratisam, poate la anul unim si Mosul si ne scoatem :))

    1. Da, la anul luam unul cu barba naturala :)))) Si eu i-am lasat un cadou si i l-am pus a doua zi, unul foarte voluminos care oricum nu incapea in sac. La Mos eu nu prea m-am distrat, mai mult m-am umplut de nervi. Iar poza cu Eliza cu bratele incrucisate e epocala :))))

  2. Multumesc,mi-ai intarit credintele,ca sa zic asa,prin sfaturile tale.Despre colindat n-o sa zic nimic,ca mie nu mi-a placut niciodata,m-am bucurat cand am crescut si n-a mai fost cazul sa aducem discutia despre asta,ca ma mai trimiteau si pe mine macar la bunici.
    Asa e,copiii astia care le au acum pe toate nu mai sunt asa de impresionati ca noi.Pana si Mos Craciun e peste tot acum.Mi-amintesc cum,mica fiind,pe o strada intr-o seara inzapezita,la lumina unui felinar,l-am vazut pe Moc Craciun trecand,cu un sac in spate.Si acum mi-amintesc emotia aia de poveste,ireala,nodul din stomac si ce norocoasa m-am simtit,ba Mosul mi-a si zambit,iti dai seama!
    Sarbatori fericite,Laura,magia e in noi,cum stii si tu 🙂

    1. Da, la cati Mos Craciun vad ei pana la Craciun, nici nu cred ca mai au cum sa fie impresionati de ceva. Eu cred ca gata, asta a fost ultimul an cu Mos Craciun.

      1. adina S says: Reply

        Sa stii ca asa e. La fetita mea a venit un Mos Craciun la serbare, un Mos Craciun la tatal ei la serviciu si in seara de Craciun a venit un prieten deghizat cu un costum frumos cumparat din Germania, cu cizme frumoase, dar l-a recunoscut dupa ochi si a zis ca e el. Are 4 ani abia impliniti, dar cand am ajuns la bunica cu cadourile din partea noastra I-a spus ca “eu sunt Mosul tau, deschide cadoul”, I-a si spus ce are inauntru. A vazut prea multi mosi, la Carrefour si peste tot, de colinde si de cadourile mici in schimb se bucura acum, dar e mica. Fac instructaj cu privire la cadouri, vreau un singur lucru sa primeasca sa se bucure de el, pe langa cadou e mereu o carte, dar a primit chiar si fructe si s-a bucurat oricum. Ii plac pungile de cadouri si ambalajul sa-l desfaca si iar sa-l ambaleze.

        Craciun fericit Laura!

        1. Multumesc, Adina!

  3. Anamaria Vilcu says: Reply

    Noi nu închiriem mos 😀 Si nici nu cred că o să o facem vreodata .
    Copiii au vrut niste cadouri pe care, daca le cumpăram , trebuia sa cheltuim castigul meu din ultimele 2 luni ( Filip, de ex. A cerut o drona :))) ) . Anastasia, pe lângă Ciciobelo ( pe care nu as fi dat banii deloc pt ca stiu ca nu se joaca deloc deloc cu păpușile ) a vrut un Tummy Stuffers pe care nu l-am mai gasit nicăieri pe unde am întrebat in tară ( inclusiv la Oradea a fost cineva ) .
    Le-am cumparat ce am considerat noi si au fost foaaaaarte incantati .
    Anastasia a spus ca ii plac asa de mult de ” ii sar creierii din cap ” :)))) Chiar mai mult decat ce au cerut ei in scrisori .
    Deci, până la urmă ne mai ascultăm si vocile interioare :))) , pt ca ei au si vor atat de multe ca cer asa … din inerție :))

    1. Asta a fost singura data cand am facut-o si eu, nu stiu ce a fost in capul meu. Cat despre jucarii, ai mare dreptate. S-a jucat o data cu ele si acum sunt abandonate prin casa. De anul viitor schimbam radical foaia 🙂

  4. Raluca says: Reply

    La noi acasa traditia e sa primeasca doua cadouri, unul de la Mos Craciun (in care el se incapataneaza sa creada, asa ca ii facem moftul), si unul de la noi. Eu incerc sa ii cultiv pasiunile de peste an, de exemplu, cele de construit, si pregatesc ceva ce sa faca impreuna cu tatal/bunicul/unchiul lui, asa ca in ziua de Craciun am cateva ore de liniste 🙂 Asa a fost si anul asta, marele hit a fost trusa de tamplarie de la Famous kids, iar pe locul doi un set Lego de la unchiul matern. Ce si-a dorit el (un set de masinute de la Kaufland) a ramas relativ ignorat, ca si celalalt set pe care si l-a dorit mult de Mos Nicolae. El Mos Craciun a vazut doar la gradinita, si a fost foarte impresionat, dar in rest acasa nu punem deloc accent pe ideea de Mos, cat mai degraba pe traditiile din familie si semnificatia religioasa a Sarbatorii. Lui S ii place sa fie implicat in tot ce se intampla, nu e mare fan surprize facute pentru el. A mai primit el multe cadouri, dar ce am reusit sa pitesc am pitit, pentru ca nu vreau sa fie coplesit. In plus, dupa Craciun facem o triere a jucariilor si sunt foarte fericita ca anul acesta am gasit si copiii carora sa le daruim.

  5. Raluca says: Reply

    A…si Sarbatori fericite si linistite in continuare, Laura!

  6. ana says: Reply

    Anul acesta am fost prima oara la colindat cu fetita mea, i-a placut, a fost incantata, dar la final a spus ca-si pierde vocea desi am fost doar la 3 familii… Vom continua pentru ca este un obicei frumos si pacat sa e piarda asa bucurie a copilariei.
    Desi a facut scrisoare mosului, si crede in mos, i-am cumparat ce am vrut eu, s-a bucurat de cadou, dar a fost foarte furioasa, ca mos craciun adevarat nu a venit la ea, ca i-am dat eu cadou, ca daca nu-i dadeam eu cadou, atunci venea mosul…Pana la urma situatia a fost salvata, am gasit in dulap mosi craciuni de ciocolata pe bat, m-am facut ca nu stiu de unde au aparut acolo, si ea a spus ca i le-a p[us mos craciun adevarat.
    De cand era micuta i-am spus ca Mos-Craciun adevarat e Dumnezeu, ca El da tuturor daruri, nu neaparat materiale, unuia bucurie, altuia placerea jocului…; insa ea crede intr-un mos care aduce tuturor copiilor ce-si doresc ei, ca tableta, telefoane si alte lucruri pe care noi parintii consideram ca inca nu au nevoie de ele.
    Vom vedea la anul cum va fi.
    Sarbatori fericite.

  7. hmmm, retrăiesc momentele serbarii de final de an de grupa mijlocie, când m-am dat peste cap ca Alexia să fie perfectă: știa poezia, îi luasem un costum superb, eram încântată la maximum… dar ajunse la grădi, unde, brusc, i s-a pus pata și a fost atât de bâzâită și morocănoasă, că a trebuit să plecăm de la serbare după doar 15 minute. cred că ar fi trebuit să fiu mai maleabilă și să accept că în încrâncenarea mea ca totul să fie perfect, am uitat un lucru esențial: nu dorința mea prima, ci a copilului, căci era vorba de un eveniment al ei, nu al meu 😉
    Cât despre Moșul tău, ce să zic, a fost necioplit.

    Anul acesta am adus prima oară unul acasă, DAR am ales un prieten care știe să se poarte cu cei mici, care are copil și care o cunoaște bine pe fii-mea. Am vrut să mă asigur că știe ce să vorbească cu ea. Totul a ieșit bine, fără să îi zic ce să îi spună copilului. Sincer, după experiența asta, claaar și anul viitor aduc Moș, dar nu un străin, ci un cunoscut. Cred că asta e secretul reușitei 😉
    vă îmbrățișez cu drag și fruntea sus, data viitoare va fi mai bine!

    PS îmi place atitudinea Elizei din poză

  8. mirela says: Reply

    Buna si Sarbatori fericite!
    Si noi mergem la colindat. Si noi credem cu tarie cu prea multi Mosi strica magia Craciunului. Dar noi mergem de sarbatori la bunici intr-un orasel mic din Moldova, asa ca de cativa ani buni mergem cu mare drag la colindat. Si Mosul este vecinul, un invatator cu har care intra foarte bine in rolul Mosului. Anul acesta am ezitat in a-l mai chema. Ne temeam ca Mihai, de 7 ani si aflat deja la a 4-a intalnire cu el, il va recunoaste.
    Insa nu a fost asa si nu am regretat. Cel mic de 2 ani a topait de bucurie cind si-a vazut jucaria pe care o uitase cu cateva saptamani in urma in cosul de la Cora, iar cel mare, atat de tare l-a astepta si atat de tare a crezut ca va fi vizitat si in acest an incat nu s-a mai uitat la detaliile gen masca, barba falsa, voce (doar fusele sa-l colinde pe Mosul- vecin cu jumatate de ora in urma). Pe cel mare il banuim chiar ca stie prea bine care e treaba cu Mosul, dar ca nu il intereseaza ce zic copiii in jurul sau. Adora sa primeasca (mai greu cu datul) cadouri, asa ca nu il deranjeaza ca vin de la un Mos teleghidat de mami si tati.
    Cat despre Mosii de inchiriat…si noi am patit-o la scoala. A existat ideea de a face o mica caracterizare a fiecarui copil, pe care Mosul ar fi trebuit sa o citeasca si pe marginea careia sa poarte un mic dialog cu fiecare. Si a venit Mosul (destul de real de altfel) si a inceput sa turuie ce au scris parintii, fara nici o adaptare. Si eu ii scrisesem asa mai ca si cum as fi vorbit cu el – Mosul ar trebui sa-l intrebe pe Mihai x si y sau Mosul ar trebui sa-l felicite pe Mihai pentru ca …Si La serbare Mosul nostru fix asa a citit! Fara nici un dialog cu copiii. Noroc ca al meu pici era dupa o otita si nu a avuzit chiar tot ce a citit Mosul de pe marea lista cand a ajuns la el.
    Asa ca…fara recomandari … e circ sigur!
    Toate bune in rest va dorim la toti!

  9. Sărbători fericite Laura în continuare! Chiar îmi pare rău pentru tine și pentru oboseala trasă. Mă uit prin jucăriile pruncului și eu și văd cutii de mașinuțe, joculețe și toate alea fără să se atingă de ele cu lunile! Mi-am promis că gata, dacă de acum o jucărie nu este educativă, folositoare și o luăm doar așa, ca să o adăugăm la colecție…mai bine nu dăm banii pe ea. 🙂 Faza cu mâțâitul și miorlăitul…of, o știm și noi! Și faza cu plânsul mamei, explodând de nervi! Câteodată îmi doresc un munte prin apropiere să mă duc să urlu pe el ca să mă descarc…Dar trec și astea! După cum spuneai tu, în timp vei privi trecutul cu alți ochi! Sunteți frumoase și minunate amândouă! 🙂

  10. Andreea 28 says: Reply

    Imi pare rau pt situatia avuta in ajun, dar sa stii ca nici noi n-am avut un ajun perfect.
    Si eu imi doresc sa iasa totul bine, dar anul asta prea s-au adunat toate, astfel incat m-am simtit depasita de situatie.
    In ajun, cand trebuia sa mergem la sceneta la biserica, pe fetita mea o durea burtica..iniatial am crezut ca doar de preface, ca nu are chef sa mearga, dar cand a umplut olita de toate cele, am stiut ca nu e gluma. De Craciun am mancat regim, toti, ca nu se putea ca noi sa mancam altceva decat ea. In 25 dec, a inceput baiatul sa-mi zica ca-l doare burta…si uite asa…s-a repetat faza.
    Stau acum si ma gandesc la ce s-a intamplat…ma bucur ca acum suntem bine, sanatosi…cadourile le-am gasit sub brad, n-am avut curaj sa chem nici un mos…mai ales ca noi suntem deja la scoala si nu tine orice fel de mos…decat un mos bleg, mai bine fara…
    La colindat n-am fost deloc anul asta, data fiind situatia noastra..dar ne revansam la anul.

  11. Diana says: Reply

    stiu ca nu te consoleaza, dar cred ca am trecut cu toti prin faze similare
    baietelul meu are 4.4 ani, si desi noi ne permitem sa-i cumparam tot ce-si doreste, si ii si cumparam, gestionam f atent problema, ii explicam ca toate lucrurile costa bani, facem analogii intre lucruri pe care le cumparam frecvent si cat costa o jucarie, gen ‘cat 10 pere’, nu cumparam pe loc, discutam daca chiar vrea jucaria aia, il lasam sa si-o doreasca, uneori zice ca vrea ceva si dupa cateva zile uita… chiar tinem sa-l invatam sa aprecieze valoarea lucrurilor, nu sa creada ca totul i se cuvine
    noi l-am pus sa faca o lista, locuim in Olanda si aici Mos Nicolae e mai popular, el aduce jucariile solicitate, a pus 2 jucarii pe lista si le-a primit, au costat 15 eur fiecare, iar de Mos Craciun a primit o jucarie pe care stiam ca si-o doreste, dar tot surpriza, tot 15 eur. si in luna Decembrie i-am explicat ca nu cumparam jucarii, pt ca asteptam de la Mosi. mie mi s-a facut rau vorbind cu o prietena din ro la telefon cand am auzit-o ca fata ei a cerut 2 jucarii in total de 600 lei… jumatate din salariul ei pe o luna…
    aici nu e moda cu mosi inchiriati, se folosesc vecinii, care suna la usa si lasa cadoul, apoi fug 🙂 e chiar dragut asa
    oricum, cu cat te dai peste cap mai mult si iti creezi tu niste asteptari, sansele sunt f mari sa nu iasa totul fix cum vrei si sa te stressezi prea mult, been there 🙂

  12. […] – da, stiu, e o asociere nu prea buna pentru silueta mea) si sentimentul de familie. Am citit postarea Laurei Frunza despre Mos Craciun inchiriat – parerea mea e ca inflatia prea mare de mosi din zilele noastre […]

  13. Maria says: Reply

    Eliza zici ca l ancheteaza pe Mos Craciun.)))

Leave a Reply