După multă, multă vreme de când i-am promis Elizei că o duc, am reuşit, în sfârşit, să ajung cu ea şi la Biblioteca pentru copii şi tineret Ion Creangă. Data trecută când am încercat să ajungem, adică astă vară, înainte să înceapă şcoala, era închis. Culmea e că Eliza a ţinut minte şi că era închis şi că ne-a plouat (ca şi acum), deşi a trecut mai mult de jumătate de an de atunci.
Accesul cititorilor la cărţile din incinta bibliotecii se face pe baza permisului de înscriere care se întocmeşte gratuit. Nu se plăteşte nicio taxă. Se pot împrumuta maxim 6 cărţi pe două săptămâni (cred, nu ne-a scris nicăieri când trebuie să le returnăm, mi s-a spus doar verbal şi regret să vă informez că nu mai ţin minte, cred că 6 sau 9 aprile, ceva de genul). Noi am mers special pentru cărţile pentru copii, eu îmi făcusem impresia că e o bibliotecă doar cu cărţi pentru copii, însă nu este aşa, oferta este mai variată.
De la intrare trebuie să recunosc că m-a surprins neplăcut prezenţa calculatoarelor cu jocuri. Mai mulţi copii erau strânşi ciorchine în jurul lor, în timp ce în sala cărţilor nu era nimeni. Eliza, evident, a vrut să se repeadă direct la calculatoare, dar nu am lăsat-o, i-am spus că am venit la bibliotecă după cărţi, nu după jocuri electronice. Îmi închipui că prezenţa calculatoarelor este benefică pentru copiii care provin din medii defavorizate şi nu au calculatoare acasă. Cu toate astea, nimeni nu făcea ceva util la ele, doar se jucau. Până la sala de cărţi pentru copii sunt câteva săli cu cărţi pentru adulţi – selecţii de cărţi noi din diferite domenii. De altfel, majoritatea cărţilor sunt noi, eu chiar am fost dezamăgită, speram să răsfoiesc cărţi vechi pentru copii, să regăsesc pe rafturi cărţi dragi din copilăria mea. Nu a fost să fie, însă copiii noştri de toate vârstele vor fi încântaţi. Rafturile din sala pentru copii adăpostesc ediţii frumoase şi colorate care le vor fura privirile. Tot în sala pentru copii sunt şi jocuri şi câteva jucării, o masă şi câteva scăunele. Am înţeles că există şi o ludotecă, nu ştiu sigur dacă e deja activă sau doar un proiect, nu am avut timp să cercetez în detaliu, poate data viitoare.
Eu pe Eliza am luat-o greu de acolo, a fost incredibil de fascinată. Tot cu greu am putut s-o conving să aleagă ea 5 cărţi şi eu una. Ea a ales numai cărţi Disney, eu am ales şi altceva. Nemulţumirea ei era legată de faptul că nu-i plăcea coperta cărţii alese de mine şi, evident, a trebuit să îi ţin teoria cu nu judecăm o carte după copertă. Regret să spun că m-a ignorat, era prea ocupată să răsfoiască teancurile de cărţi din faţa ei. I-am promis că data viitoare va putea sta acolo o zi întreagă să răsfoiască şi să citească orice doreşte (da, fetiţa mea mică s-a făcut mare şi citeşte şi am în mine un ficat bun de foie gras, aşa de mândră sunt de ea!). Acum chiar eram foarte grăbită, ne-am luat cărţile şi am plecat. Acuşi revenim pentru că trebuie să le returnăm şi să luam altele. Presimt că biblioteca va deveni locul nostru preferat de pelerinaj.
Biblioteca metropolitană are filiale în tot Bucureştiul, avem una şi mai aproape de noi, dar pe cea din Christian Tell nr 10 ne-a lăudat-o cineva, aşa că am mers la sigur. Este, într-adevăr, o filială foarte prietenoasă cu copiii, amenajată frumos şi deschisă la tot felul de evenimente culturale (se ţin şi diverse seminarii de parenting acolo).
Acum, sunt curioasă: copiii voştri au permise de acces în biblioteci? Cum sunt bibliotecile din oraşele în care locuiţi?
caat de frumos!! Tare am vrea si noi acolo…
Avem si noi o bliblioteca in oras, dar din pacate oferta de carti pentru copii este tare saraca..deja am cam imprumutat tot ce era pentru varsta lor.
Si la noi am observat acelasi lucru negativ legat de calculatoare- sunt doar doua, dar folosite numai pentru jocuri.
Baietii mei au fost tare uimiti : ” Mami, copiii aceia se joaca jocuri pe calculator!! Au voie?? ”
Nu ca eu nu ii las pe ai mei , dar nu li s-a parut normal ca intr-o biblioteca copiii sa se joace jocuri si sa nu citeasca.
Bravo ursuletilor ca au remarcat! Eliza doar a vrut la jocuri, dar ea nu are voie acasa si probabil tentatia a fost mai mare 🙂
si noi mergem tot datorita tie si Elizei, citisem postarea despre biblioteca din Tell si ne-am grabit si noi.. chiar in ziua cand a facut 3 ani, anul trecut in ziua de azi: ) am dus o la teatru si la biblioteca.. este un loc minunat! imi place tot mai putin faptul ca plec cocosata de acolo pentru ca luam 12 carti in total deci biata mea spinare se resimte dupa o vizita .. inca nu am mers dupa redeschidere dar am in plan sa ne repezim pana acolo mai ales ca vremea e mai placuta acum.. multumesc pentru ca ne-ai descoperit si noua comoara asta.. cele bune!
12 carti, hm? Deci iei si pt tine si pentru ea? Uite, asta nu stiam, credeam ca doar 6 se pot lua de amandoua. Ce veste buna!
Noi avem 4 permise, dar incerc sa ma potolesc :))
din cate stiu eu, cartile se dau pt 3 saptamani. teoretic, in permis aveti un cartonas pe care stie data la care trebuie sa returnati cartile. de asemenea, perioada se poate prelungi cu inca 3 saptamani, de cele mai multe ori doar cu un telefon (cel putin asa e la cezar petrescu si la parcul bazilescu, unde ma duc eu). sincer, nu stiu daca termenul de 3 saptamani se aplica doar la cartile pt adulti, dar eu ma duc la metropolitana de cativa ani si asa a fost mereu. inclusiv pentru cartile pt copii pe care le-am luat. 🙂
toate filiale au si sala pentru copii.
si da, fiecare permis are dreptul la 6 carti, daca mama are un permis si copilul alt permis, fiecare are dreptul la cate 6 carti.
pe unde am fost eu, n-am vazut calculatoare folosite pt jocuri; cautau oamenii slujbe, informatii, chestii. dar poate n-am fost eu pe faza.
la cezar petrescu se organizeaza si un soi de cerc de teatru, dar e pentru copii mai marisori, peste 10-12 ani, din cate mi-am dat eu seama.
site-ul e destul de functional, poti verifica unde e o carte, daca e la raft, cand se returneaza, se poate si rezerva o carte (trebuie sa te duci in maxim 2 zile sa o iei, altfel rezervarea expira).
la sediul central sunt si carti care pot fi consultate/citite doar la sala de lectura.
nu lucrez la biblioteca metropolitana, doar ii folosesc serviciile. 🙂
Si noi avem de peste un an abonament acolo. De fapt, chiar azi am fost la biblioteca. Si sa stii ca daca sapi mai adanc…de exemplu, imediat cum intri in sala copiilor pe partea stanga, vei gasi si cartile copilariei noastre. In sala cu calculatoare ai multe carti in engleza, franceza, germana, atat pentru copii cat si pentru cei mari. Si noua ne place mult, mult sa mergem la biblioteca. A, sa nu uit, data de returnare a cartilor o gasesti scrisa pe fisa pe care o ai atasata la permis. Sa verifici acolo. Multumim de postare.
Noi stam la tara. Biblioteca e in aripa veche a scolii. Nu e doar pentru copii dar cam 50% din materiale sunt pentru ei. Vin uneori si in timpul cursurilor sa exerseze imprumutul si restituirea de carti, cd-uri, dvd-uri si reviste. Sistemul este unul electronic toate “produsele” au cod de bare. Gaza scaneaza uneori chiar el cartile si printeaza bonul cu termenul de restituire selectat pe tip de produs: carte, cd sau dvd. Nu platim abonament. Dupa cum ziceam e o biblioteca mica. La comanda poti cere carti din alte biblioteci. Vinerea o data pe luna e discutata in cerc restrans o carte. Inca nu am ajuns, in prealabil se anunta titlul si musai sa citesti opera.
In oraselul vecin biblioteca e tot in incinta scolii, e a primariei si e cu abonament. Avem card si acolo, 10,- eur pe an pentru adulti, gratis pentru copii si elevi. Pe noi ne atrag mai ales zona pentru adulti si jocurile. Dap,. Poti lua cu imprumut jocuri: de la “nu te supara frate” la blokus si mai stiu eu cate altele. In carton si pe hartie. Jocurile pe comp sunt in alt compartiment. Vara e ok, in drum spre sau de la strand si sport trecem saptamanal pe la biblioteca. Peste iarna reusesc sa uit de termene si am platit “amenzi”. Acolo au tot felul de evenimente pentru copii: proiectie de film urmat de ora de bricolat personaje etc.
La Lugoj e destul de redusa oferta de carti destinate copiilor. Langa Lugoj , intr-o comuna nu prea exista bibilioteca. Exista pe vremuri una in cadrul scolii dar din cate stiu eu, acum e mai mult depozit decat biblioteca…
Laura, la biblioteca despre care ai scris, se intampla o gramada de lucruri si evenimente frumoase. Gabriela Toma (bibliotecar, poet si doctorand, e o persoana interesanta si complexa), cauta mereu voluntari pentru ateliere cu copii, mai ales cu copii mai mici. Daca ai putea promova acest lucru, ar fi de mare ajutor: https://mamicaactiva.wordpress.com/2015/01/11/voluntar-ateliere-copii-mici-la-biblioteca/