Femeia la 30 de ani

Prietena mea, Monica, împlineşte mâine 30 de ani şi m-a întrebat dacă n-aş putea scrie pe blog un articol despre cum e să împlineşti 30 de ani: cum te simţi, ce aşteptări ai de la viaţă, dacă tragi linie şi vezi ce ai realizat până atunci şi aşa mai departe. Cum Monica e una dintre prietenele mele speciale (genul acela de om cu o rezervă infinită de bunătate şi răbdare), n-am putut s-o refuz, aşa că m-am pus pe scris.

Numai că atunci când am deschis efectiv pagina şi am început să scriu, mi-am dat seama că eu n-am trăit, efectiv, “criza” de la 30 de ani. Motivul? Mă consideram, conform standardelor sociale, “realizată”, adică eram măritată, aveam un copil, un job fain şi rate la casă. Acum, cinci ani mai târziu, îmi dau seama că “realizarea” aceea era falsă şi impusă. Societatea te presează să te măriţi, să faci copii, să te aşezi la casa ta, nu care cumva să se ducă de râpă ordinea socială. Şi atunci, dacă ajungi la 30 de ani, şi n-ai cele de mai sus, eşti considerată “ratată”, începe presiunea, şi exterioară (da’ tu nu te mai măriţi?) şi interioară (mai ales dacă eşti single şi fără perspective) şi e normal să te simţi deznădăjduită aşa că în loc să serbezi cei 30 de ani cu tort şi şampanie, îţi vine să rămâi doar tu singură cu şampania. Cu două sticle, de preferat. Şi o cutie mare de îngheţată. Plus sticla aia de vin pe care o păstrai pentru ocazii speciale.

Din fericire, femeile care împlinesc acum 30 de ani au altă mentalitate. Noi, cele care acum avem 35+ cu asta am crescut: măritiş, casă, copii, de preferat în ordinea asta. Cele care fac acum 30 de ani ştiu că înainte de măritiş (care nu mai e obligatoriu) şi copii (care au devenit şi ei cam facultativi, din păcate), vin altele: călătoriile, dezvoltarea personală, jobul, poate şi casa, decorată ca în paginile catalogului Ikea. Vin pantofii scumpi şi petrecerile distractive din cluburile la modă. Sau poate urcuşurile dificile pe munte sau city-break-urile obositoare în oraşele mari din Europa. Sau poate călătoria aia iniţiatică pe care ţi-o doreai de când ai citit Mănâncă Roagă-te Iubeşte. Sau poate vrei să testezi mai mult piaţa să vezi ce fel de partener ţi s-ar potrivi. Sau vrei să ajungi la un anumit nivel de carieră. Şi ar fi ideal să faci cât mai multe înainte, atunci când poţi decide singură ce e mai bine pentru tine, fără să iei în calcul prezenţa partenerului sau a copiilor. (Şi da, da, ştiu, poţi urca pe Himalaya şi cu copilul în spate, dar să fim serioşi, nu toată lumea poate sau vrea să facă asta).

30 de ani e o vârstă nemaipomenită. E vârsta la care, teoretic, ţi-ai pierdut naivitatea tinereţii şi ai intrat într-o etapă de maturitate înţeleaptă. Deja ştii cu ce se mănâncă majoritatea aspectelor societăţii. Ştii exact în ce direcţie se învârte roata. Ai experienţă. Dacă ai grijă să te împaci cu tine însăţi până la 30 de ani, vei avea o viaţă minunată la 30+. Dacă înveţi să te simţi bine în pielea ta, să te iubeşti aşa cum eşti, să-ţi respecţi corpul şi limitele lui, să te îngrijeşti corespunzător de trup şi de suflet, să impui celorlalţi nişte limite în ceea ce te priveşte şi să pui seara capul pe pernă împăcată, atunci poţi liniştită să-ţi spargi economiile pe o poşetă scumpă pentru că nu va trebui să dai banii pe terapie.

Dacă, însă, te apucă disperarea numai când ştii că vine următoarea aniversare, dacă ai senzaţia că te-ai ratat, că ai făcut nişte alegeri proaste şi te simţi prinsă într-un cerc vicios din care nu mai eşti sigură că poţi ieşi, fă o schimbare. Azi. Acum. Nu aştepta nici vara viitoare, nici să ajungi la 40 de ani. Viaţa curge doar într-un singur sens. Vă spune cineva care şi-a dat seama destul de târziu de asta dar care a reuşit până la urmă să ajungă la ceea ce vă spuneam mai sus: mulţumirea de sine. Atunci când eşti mulţumit de tine însăţi, viaţa e mai frumoasă. Sau poate nu e, dar măcar ţi se pare 😀

La mulţi ani, Monica, nu ştiu dacă asta e ceea ce voiai tu să auzi, dar sunt convinsă că viaţa ta la 30+ va fi minunată pentru că TU eşti o persoană minunată! Şi nu are cum să fie altfel! Asta e pentru tine, nu uita să râzi mult şi să bei şampanie oricând ai impresia că viaţa ta nu merge în direcţia potrivită. Cercetătorii britanici au dovedit că râsul şi şampania te ajută să iei cele mai bune decizii pentru viitorul tău. Parol!

DSC_0674

3 Comment

  1. renata says: Reply

    E minunata fotografia aceasta cu voi doua! Fericirea autentica se naste adesea din lucruri atat de simple…

    1. Laura Frunză says: Reply

      Mulţumim, Renata. Am făcut recent o şedinţă foto cu noi două în tutu-uri şi asta e una dintre pozele de acolo.

  2. Paula says: Reply

    Super articolul! De citit oricand ni se pare ca e o problema cu varsta!

    Mersi mult, Laura! Chiar aveam nevoie!
    Mai am doua zile pana la 35 si ma poticneam ca magarusul doar-doar s-o putea sa fentez timpul!
    Tot ma apasa o sintagma de-a domnului fost-primar Mazare, “tineri pana-n 35 de ani”.
    Si de-acu’ daca am trecut de varsta asta, ce…?!

Leave a Reply