Proiectele şcolare – între pagini scoase de pe net şi lucru manual

proiecte-scolare

De când a început Eliza şcoala, a primit ca temă şi să realizeze proiecte pe diverse teme. Cuvântul “proiect” e destul de vag pentru un copil de 7-8 ani, dar ea venea mereu şi îmi spunea: am de făcut un proiect pe tema X, trebuie să scoţi ceva de pe internet. Am încercat de fiecare dată să-i explic că proiectele nu se fac aşa, că, deşi îţi poţi lua câteva informaţii de pe net, proiectele sunt rodul muncii individuale sau de echipă şi, în niciun caz, rodul muncii de cercetare şi îmbinare în Word/Paint/Photoshop a părintelui. Cu toate astea, răspunsul ei era mereu acelaşi: “dar ceilalţi copii au chestii scoase de pe net.”

Am discutat cu doamna şi am înţeles că nu încurajează practica listării de pe net a unor fişe sau proiecte şi că încurajează lucrul manual la ele. De altfel, la fiecare proiect pe care a trebuit să-l facă am insistat să lucreze singură, chiar dacă am ajutat-o cu idei. De exemplu, a avut de făcut un proiect cu “Stilul meu vestimentar” – i-am dat reviste şi pliante din care să decupeze nişte ţinute pe care le-a lipit pe o coală de carton A3 şi a scris sus, ca titlu, Stilul meu. I-am sugerat să contureze o ţinută pornind de la o piesă centrală şi să o accesorizeze cu diverse chestii, dar ea a vrut să lipească mai multe tipuri de haine. Am discutat puţin despre ce înseamnă asortare şi stil potrivit vârstei ei (oricum pe o ureche i-a intrat şi pe alta i-a ieşit).

proiecte-scolare

A mai avut un proiect despre cum arată o zi din viaţa ei (o zi de lucru şi una de weekend). Aici ne-am şi certat pentru că tot insista pe ideea scosului chestiilor de pe net. I-am zis că am putea să facem fotografii cu ea pe parcursul unei zile şi apoi să le lipim pe un ceas mare din carton, ca să ilustrăm cum arată o zi obişnuită din viaţa ei. I-a plăcut ideea, am făcut pozele, le-am imprimat şi am ajutat-o să decupeze un disc dintr-un ambalaj mare de carton, apoi a decorat singură ceasul şi a lipit pozele. Pentru ziua de weekend a făcut un soi de grafic pe hârtie, căci n-a vrut cu niciun chip să asculte sugestiile mele.

Cel mai recent proiect a fost despre animalele care trăiesc în zone reci, ocazie cu care am constatat că stau prost la capitolul atlase şi enciclopedii. Am enciclopedii mari, cu tot felul de informaţii ştiinţifice, dar nu şi enciclopedii despre animale (am avut unele Disney când era mai mică, dar nu le răsfoia deloc şi le-am donat unei biblioteci – acum mi-a părut rău). Aşa că ne-am descurcat cu ce am avut (o singură carte despre animale, unde am găsit puţine informaţii despre animalele arctice), un joc (Animalele de pe continente), a mai văzut nişte documentare şi, în cele din urmă, am apelat şi la internet. Şi-a notat informaţiile într-un caiet, apoi le-a transcris pe coli A4 pe care le-a băgat într-o mapă de plastic cu folii. Pe fiecare coală a lipit animalul decupat dintr-o planşă printată de pe net.

Mi-ar fi plăcut la proiectul acesta să mai fi avut, de exemplu, cartonaşele cu animale colecţionate de la Mega acum ceva vreme, sau cărticelele cu animale de la Mc adunate şi alea mai demult, dar toate au dispărut la una dintre “konmarizări”. Am căutat pe net “autocolante cu animale”, dar n-am găsit mai nimic şi m-am mulţumit cu o planşă care nici nu cuprindea tot ce aveam noi nevoie, dar ne-am descurcat. Am lăsat în urmă proiectele cu animale, însă când am văzut la Cartemma cărţile cu autocolante, speciale pentru aşa ceva, i-am şi scris Ancăi să le comand. Pe toate le-aş fi vrut, dacă mă credeţi! Dar m-am mulţumit cu patru, despre care am crezut eu că îi vor fi cel mai utile.

carti-cu-stickere

Cărţile sunt subţirele, căci accentul e pe autocolante, nu pe informaţii (deşi au şi câteva informaţii), iar calitatea autocolantelor e extraordinară. Pe carte scrie că sunt repoziţionabile, dar probabil doar dacă le lipim pe suprafeţe lucioase. Preţul este foarte accesibil, fiecare exemplar costă 20 de lei.

În perioada următoare, o să urmăresc reducerile la edituri ca să fac un stoc de enciclopedii acasă, pe diferite teme, în special animale, păsări şi insecte, dar şi plante, ţări & continente. Măcar pe una dintre teme ştiu că am multe materiale acasă, şi anume spaţiul 😀 Dacă aveţi sugestii de astfel de enciclopedii, le aştept în comentarii.

10 Comment

  1. Alexandra Grigore says: Reply

    Exista un grup pe Facebook numit Cărți fara pereche, acolo găsești albume cu poze din interior la mai toate cărțile cu adevărat faine care sunt disponibile in Romania. Au si o categorie distinctă Enciclopedii fara pereche. Eu m-am inspirat adesea de acolo pt achiziții, mai ales pentru ca deseori iau carti de pe net si nu am ocazia sa le răsfoiesc.

    1. Laura Frunză says: Reply

      Mulţumesc, Alexandra. O să caut categoria respectivă, cred că sunt (sau eram) şi eu în grup.

  2. Laura says: Reply

    La capitolul enciclopedii am avut o perioada cand am tot cumparat, dar avem doua enciclopedii la care apelam ori de cate ori este nevoie:

    1. http://www.librarie.net/p/55482/animalele-enciclopedie-pentru-copii-o-privire-cuprinzatoare-in-lumea-animalelor-cu-peste-1000-de-ilustratii-superbe-format-a4-

    2. http://www.librarie.net/p/27877/enciclopedia-copiilor

    1. Laura Frunză says: Reply

      Mulţumesc, Laura! Aia de la Aquila pare foarte bună, o să o caut la Bookfest.

  3. Mi se pare bine structurata (suficient de bine sa-si poata extrage singuri informatia) – unul din cele mai folosite la noi pt proiecte
    http://www.elefant.ro/carti/carti-pentru-copii/atlase-enciclopedii-dictionare/enciclopedia-copilului-destept-171617.html

    Enciclopediile Larousse aparute la RAO, un exemplu mai jos
    http://www.elefant.ro/carti/carti-pentru-copii/atlase-enciclopedii-dictionare/inventii-si-descoperiri-56714.html?ref=autosuggest&query=inventii%20si

    Descoperit recent, un suport bun pt clasa a IV-a (de ajutor, mai ales ca ei nu au avut pana in ianuarie manualele)
    http://www.litera.ro/manuale-si-auxiliare-scolare/primul-meu-atlas-se-istorie-i-geografie.html

  4. Mie imi suna foarte bine faptul ca au primit astfel de teme. Chiar sunt mirata si dezamagita ca la scoala Lunei nu se practica asa ceva, ma asteptam la mult mai mult din punctul acesta de vedere. Totusi, vreo doua proiecte dintr-astea a avut si ea, si au fost cum zici tu, strict personale, adica nu se putea copia ceva de pe net.
    In alta ordine de idei, m-a pufnit rasul la doua chestii: mai intai mi-am adus aminte de tema cu animalele polare, cat am tras cu lemurii Lunei atunci cand a invatat despre ei si numai despre asta vorbea, a doua atunci cand ai scris ca ai fi avut nevoie de ceva ce ai aruncat – ceea ce imi da o maaaaare apa la moara mie, colectionara, strangatoarea si prevazatoarea care nu mai are loc prin casa de diverse chestii pe care nu se indura sa le arunce 🙂 Nu numai ca am inca toate colectiile Mega Image, dar le am si in dublu exemplar, pentru orice eventualitate! Deci, daca mai ai vreodata nevoie…

    1. Laura Frunză says: Reply

      :))) Eh, ne-am descurcat şi fără, a fost o provocare mai mare :)))

  5. Tudor prefera proiectele (mai ales atunci cand inlocuiesc temele), ii plac si accepta orice provocare de genul asta (chiar daca are caracter optional).

    Punct valid in ceea ce priveste extragerea si listarea informatiilor de pe net, cu un singur comentariu. Pe mine nu ma deranjeaza deloc folosirea netului ca sursa de informatii, nu am o problema sa foloseasca Powerpoint-ul pt prezentare (da, il incurajez sa faca manual dar tin de fiecare data cont si de alegerea lui… iar formatul digital castiga in multe cazuri). Insa fac pur si simplu alergie la copierea de fragmente de pe net, eventual imbinate fara logica, fara un minim efort pt filtrarea si intelegerea lor.

    Concluzionand, cred ca este un exercitiu util sa invete cum sa-si selecteze informatia relevanta din mai multe surse (indiferent ca e din enciclopedii sau de pe net), sa le reformuleze si sa le sumarizeze tinand cont de scopul proiectului (daca il prezinta in fata colegilor/ la un atelier pe o anumita tema, etc). Este o activitate importanta pe care nu se insista suficient, in opinia mea, la scoala. Profitam acasa de fiecare proiect sa o exersam, asta este aspectul pe care il consider cel mai important/

    1. Laura Frunză says: Reply

      La noi la şcoală nu e cazul de prezentări Powerpoint deocamdată, sunt mici şi nici nu au suportul electronic necesar. Poate când vor mai creşte.

  6. Pentru copii cartile astea is senzationale. Le pot servi la multe activitati si proiecte de genul mentionat anterior. Creativitate sa fie. Poate cu trecerea timpului nu vor mai fi atat de acaparati de copiatul asta pe internet si vor lasa imaginatia sa zburde.

Leave a Reply