Anul acesta aproape că nici n-am simțit sărbătorile. N-aș putea să vă spun de ce, dar mi s-a părut, parcă mai mult ca în alți ani, că ne-am agitat atât de mult pentru câteva zile și nici n-a meritat efortul. Eu cu siguranță îmi propun să o las mai moale în anii următori. Deja am început să tai din pregătiri, din decorațiuni, din mâncare, din cadouri și din toate lucrurile alea pe care le asociem, mult prea mult, cu sărbătorile.
Pregătiri
Din categoria pregătirilor intră și faptul că am încercat și anul acesta un Calendar de Advent cu activități pentru copii, în special pentru Eliza. O vreme a mers bine, că aveam câteva chestii pregătite, dar apoi a început să devină ceva foarte stresant. Câteva zile la rând Eliza nu a găsit nimic în calendar și nici nu am apucat să facem ceva împreună pentru că am avut multă treabă și am fost foarte obosită.
Așa că, în urma repetatelor ei bombăneli, am decis să întrerup șirul de activități și să declar episodul Calendar de Advent cu activități închis. I-am spus că nu vreau ca acest Calendar să fie pentru mine o sursă de stres și anxietate, ci vreau să-mi aducă bucurie. Și că nu-mi mai aduce bucurie, prin urmare pa.
S-a supărat, evident, și deși mi-aș dori să fi învățat o lecție, cel mai probabil că n-a învățat-o. Însă simt eu că ăsta e ultimul an cu activități în Calendar.
În materie de curățenie, nu m-am dat peste cap pentru că nu avea sens. Până în vinerea dinaintea Crăciunului, nici măcar nu știam dacă voi avea geamuri la sufragerie sau spațiu să fac bradul, din cauza reabilitării care se desfășoară în bloc. Din fericire, însă, chiar vineri ne-au montat termopanele și ne-au terminat balconul, așa că am putut face și bradul.
Nu am mai frecat toata casa ca anul trecut, nici nu am spălat perdelele (erau spălate din vară), doar am făcut o curățenie superficială, iar între Crăciun și Revelion am făcut o debarasare prin câteva locuri și am donat sau am dus la țară sau la mama diverse lucruri. Anul acesta am un obiectiv foarte clar: fără dedesubturi sau deasupra-uri în casă (adica spații ocupate cu tot felul de cutii și saci și pungi). O să vă povestesc mai multe în curând, într-un articol separat.
Decorațiunile
Foarte puține anul acesta pentru că Vlad este deja un mic demolator. Plăcerea lui cea mai mare anul acesta a fost să-și tragă un scaun la brad, să ia globurile și să le azvârle pe jos strigând ”sparg globuri!!!!!” Prin urmare, vă puteți imagina că am pus doar plastic și lemn în brad, iar prin casă mai nimic.
Pe pervaz la bucătărie am pus niște suporți de lumânări din metal în formă de căsuțe, cumpărate de la Ikea (cred că singurele decorațiuni cumpărate anul acesta) și care s-au dovedit utile când, tot în vinerea dinainte Crăciunului, ni s-a luat curentul preț de vreo cinci ore. În rest, Eliza și-a întins mănușile din calendarul de Advent, o instalație pe perete și cam atât. Minimalism la maxim! 😀
Mâncarea
Pentru că Eliza a fost plecată la tatăl ei de pe 24 până pe 27, am pregătit două mese de Crăciun: una înainte să plece ea, pe 23 seara, și una chiar de Crăciun.
Pe 23 am gătit un puișor de munte (coquelet, dar românesc) la cuptor, cartofi la cuptor (din aceia mici, rotunzi, luați de la Mega special pentru fi băgați direct la cuptor), sparanghel cu sos olandez (preferatul Elizei), morcovi caramelizați cu suc de mandarine (rețetă de-a lui Jamie), salată de roșii cherry și castraveți.
Pe 25 am încălzit niște pulpe de rață dintr-o conservă luată din Selgros ( o conservă cu confit de rață, cu patru pulpe și multă untură de rață e 52 de lei), am făcut niște cartofi prăjiți (congelați, recunosc) și am copt o pâine-brăduț cu Camembert în mijloc.
Nu am făcut nimic tradițional, din astea am mâncat doar pe la prieteni. (Mulțumim! 😀 )
Relaxarea
Pot să sar peste capitolul ăsta? Nu am avut parte de ea, din păcate. Copiii au fost solicitanți, iar eu am făcut o laringită cam urâtă care m-a ținut de pe 28 decembrie până acum (încă mai ține)
Am citit doar două cărți și alea în ianuarie. Am văzut puține filme (reluări de filme de Crăciun pe Diva) și două filme simpatice pe Netflix: The two popes (mi s-a părut foarte bun) și Destination Wedding (nu mai știu titlul în română), la care chiar m-am amuzat. Un film atipic pentru o comedie romantică, dar foarte reușit.
Cadouri
Am continuat și anul acesta să reduc asaltul jucăriilor. Am reușit și nu prea, dar tot mă declar mulțumită.
Eliza a primit, în avans, bilete la concertul lui Smiley (o surpriză majoră pentru mine, nu mă așteptam să fie un concert așa de reușit) și o brățară de argint pe care și-o dorea. Pe lângă asta, vreo 3 LOL-uri de pe la prieteni, un hanorac, un rucsac și alte mărunțișuri.
Vlad a primit un Lego Duplo (a găsit un singur cadou sub brad în dimineața de Crăciun), la care s-au mai adăugat apoi, de la prieteni și rude, mașinuțe și alte chestii cu Patrula Cățelușilor, un joc de memorie și niște hăinuțe.
Planuri pentru 2020
În 2020 îmi propun să mă ocup mai mult de mine, am nevoie de mai multă odihnă și de atenție acordată sănătății mele mentale. Îmi propun să fac niște călătorii pe care le aveam de mult în plan, să citesc mai mult de plăcere și să ies mai mult în natură. Pe final de an chiar am avut semne serioase de depresie și vreau să mă asigur că nu ajung până acolo. Poate o să adaug la asta și niște terapie, am de rezolvat niște blocaje mentale care s-au instalat anul trecut și care îmi ”sapă” încet-încet viața și pe mine ca persoană.
Legat de copii, îmi propun s-o cicălesc mai puțin pe Eliza legat de citit, cred că e momentul să accept că pur și simplu nu-i mai place și nu mai vrea să citească. Nu știu dacă o să întrerup regula cu minim 30 de pagini pe zi, dar cu siguranță n-o să mai cicălesc atât.
Legat de Vlad, vreau să îl scot mai mult în natură, e un copil foarte leneș când vine vorba de mers și nu-i place natura deloc. În plus, trebuie să găsesc tactici mai bune de negociere cu el, pentru că momentan nimic din ce am încercat nu funcționează. Vlad crește și are o personalitate foarte diferită de cum a fost Eliza în același interval și eu am momente în care simt că nicio tehnică de parenting din lume nu funcționează. Nu-mi doresc decât răbdare multă pentru provocările care vin!
De asemenea, îmi propun să fie un an de tip ”low spend”, adică să cheltuiesc mai puțini bani pe lucruri inutile și să mă concentrez, în schimb, pe lucrurile mai importante, cum ar fi vacanțele. Am făcut și niște plicuri cu economii (Aparat dentar Eliza, Vacanțe și Cadouri) și mi-am propus și o sumă de bani pe care aș vrea s-o am în cont la finalul anului. Să vedem cum merge și asta.
În general îmi propun să câștig timp, să alerg mai puțin cu copiii de colo-colo, să stau mai puțin pe net/Facebook/chiar și pe blog, să dorm mai mult, să îmi aduc aminte că îmi făcea plăcere să gătesc, să îmi acord momente în care să stau pur și simplu.
Voi ce vă propuneți pentru 2020?
După ce în ultimele trei luni am dormit 4-5 ore/noapte, în vacanța aceasta am dormit extrem de mult, nu prea am ieșit (asta pentru că sunt eu friguroasă, dar știu că vom recupera în restul anului), dar ne-am jucat cu copiii în casă, încă n-am găsit o carte (prin casă) care să mă atragă să o citesc cu plăcere (dar voi lua ceva de la copii), de gătit am gătit, dar nu simt că a fost o corvoadă.
Și eu am lăsat-o mai ușor cu cicăleala Flaviei, ne-am luat copilul înapoi după ce am spart telefonul; probleme cu copiii apar mereu, dar nu la amploarea pe care o aveam în perioada când folosea nechibzuit smartphonul.
Anul acesta va fi greu, căci voi avea inspecție și examen în iulie, mai mult ca sigur condițiile de învățat vor fi vitrege (va fi perioada de pus centrale termice pe scară).
Apoi îmi doresc să continuăm proiectul de voluntariat “Uite, barza!”, e mai mult proiect pentru mine și soț, copiii oftează de pe acum, dar anul trecut a fost o revelație pentru noi să descoperim frumusețile naturale ale Dobrogei.
Ar mai fi niște lucruri, sperăm să le împlinim și pe acelea. Sănătoși să fim!
P.s. Reîntorcându-mă în câmpul muncii, mi-am dat seama că mi-am rezolvat aproape toate problemele reale sau închipuite, stând acasă, alunecam des spre depresie.
Eu muncesc deja, asa ca clar nu e de la asta :)) Insa cred ca e de la oboseala si lipsa acuta de momente in care sa dau shut down, pur si simplu. Cred ca voi incerca tactici noi anul acesta.
Laura, ce sincer și direct ai scris. Îmi place și te înțeleg perfect. Îți doresc un an pe placul tău!
Eu nu mi-am propus ceva concret (pus pe hîrtie, mă refer) pe 2020. Dar cred că mi-ar fi util să fiu sinceră cu mine și să aștern și eu un articol în acest sens. O zi frumoasă să ai!
Astept cu drag articolul tau!
Buna Laura. Ce ciudat e cand citesti un text si parca este scris despre tine. Am si eu o fiica mai mare si un baiat mai mic, exact cu aceleasi probleme ca la voi. Cred ca sunt un pic mai mari decat ai tai. Da, decizia sa o lasi mai moale cu cicaleala fetei e foarte buna si eu am facut la fel si draga de ea acum citeste mai mult (nu foarte mult) dar cu mai mult drag, este in clasa a 10. In privinta baiatului inca muncesc, ma tot intreb unde gresesc, apoi imi dau seama ca nu gresesc… si tot asa mergem inainte. Starea psihica este una similara cu a ta, tot incerc remedii si terapii. Iti recomand terapia Bowen. Iti doresc un an linistit si fericit!
Eu am scris deja despre planuri de an nou, mai exact despre faptul ca nu am planuri pentru ca in mare cam stim ce avem de facut: sa ne incadram in buget, sa plecam de aici macar pe zero, adica fara datorii, sa ne gasim o casa in oras sa avem unde ne intoarce, sa trecem cu bine peste provocarile ce ne apar.
Cu cititul si eu am renuntat sa il bat la cap pe Dante dar asta pentru ca la scoala li se impune sa citeasca, au jumatate de ora pe zi de lectura, apoi discuta ce au citit, ii pune sa faca eseuri. In plus profesoara de engleza ii tot da carti cu imprumut si el se simte dator sa le termine si sa le inapoieze. In romana nu a mai citit nimic, ca nu avem de unde.
Am renuntat si la ideea de a lucra cu ele manualele din programa, pentru ca nu ne iesea si ajungeam sa ne certam. Am decis ca il trimit la meditatii in vara la romana si la matematica, sa se puna la punct cu materia si gata.
E foarte important sa ne dozam energia, sa ne alegem evenimentele la care participam si activitatile pe care le facem cu copiii. Aveam si eu avant sa ma duc pe la tot felul de ateliere pe aici dar cand am vazut ca trebuie sa trag de ei sau ca nu e chiar ce credeam eu am preferat sa o las balta si mai bine fac eu cu ei acasa pictura, desen si ce le mai place. Cel mai mult le place cand ne jucam cu totii jocuri de familie, la masa, chiar si carti, asa ca ne luam seara ragaz si stam cu totii sa ne jucam, macar o data sau de doua ori pe saptamana.
Sa ai un an asa cum ti-l doresti!
pentru anul asta eu mi-am pus ca obiectiv principal sa ma rog si sa citesc mai mult/sa meditez la cuvintele Bibliei.Si eu am avut un an dificil, cu admiterea Ilincai si cu multe alte probleme, simt nevoia sa ma ocup mai intens de viata mea spirituala, fiindca stiu ca, atunci cand in sufletul meu e ok, totul se ordoneaza si se linisteste in jur. Iti doresc un an bun, in care sa te odihnesti
Nu m-am agitat cu mancarea pentru Craciun si Anul Nou, asta pentru c-am lucrat inclusiv pe 24 si 31 decembrie si n-am avut timp. Mi-ar fi placut sa am cele doua zile libere, dar nu s-a putut. Abia am reusit sa fac ceva curatenie prin casa, sa schimb asternuturile de pat si sa spal perdelele (le spal la programul pentru perdele, setat cu minimul de turatii – 400 de rotatii pe minut si, indata ce le scot din masina, le si pun pe galerie, asa ude, isi dau drumul perfect; altfel ar trebui sa le calc). Pe 24 seara am fost si la colindat cu fetita, deci timpul s-a scurtat de tot, la intoarcerea acasa doar i-am dat cina si i-am facut dus si gata.
In prima zi de Craciun am fost invitati la pranz de parintii sotului, asadar am mancat acolo. In rest, in celelalte zile am mancat foarte simplu (exemple: mamaliguta cu branza si smantana; lapte cu mamaliguta; omleta facuta cu bucatele de gogosari si verdeata + telemea si rosii; mancarica de ardei copti cu smantana si mamaliguta – e tare bine sa fie in congelator niste pungi de ardei copti, imediat se face o mancare; piure cu unt si verdeata + carnaciori; tartine de paine neagra cu branza frecata cu smantana, verdeata, ceapa verde si cubulete de morcovi; am facut crochete din cascaval, telemea, ou si putina faina pe care le-am mancat tot cu piure; si altele de genul asta).
Pentru Anul Nou am reusit sa fac pe 31 decembrie o supa de pui si o salata boeuf, in rest mancare simpla care se face pe loc.
Am fost foarte obosita pe final de 2019.
Pentru 2020 nu-mi propun lucruri deosebite, m-as bucura sa fie liniste si sanatate, sa fiu mai prezenta in viata mea si a celor din jur si sa nu mai pierd timp cu prostii, ci sa-l folosesc pentru a face lucruri folositoare (sa-mi uit telefonul intr-un colt si fie sa ma joc cu copilul, fie sa-i citesc, fie sa citesc (pt mine), fie sa fac o reteta noua de mancare sanatoasa, fie sa ajut pe cineva cu ceva etc.). Internetul imi fura viata.