Turist în jurul Bucureștiului: un week-end liniștit la Pensiunea Lupului Snagov

Vara și-a intrat pe deplin în drepturi și statul în casă începe să fie din ce în ce mai dificil. Eu lucrez în continuare de acasă, de luni până vineri stau acasă cu amândoi copiii sau doar cu Vlad, în timp ce soțul merge la serviciu.

Am unele zile în care mă simt ca un hamster pe rotiță. Nu am timp să mă opresc, am mult de lucru la job, copiii cer mâncare, atenție, rufe curate, vor să ne jucăm, să citim sau să ieșim afară. Pentru ei e vacanță.

Locurile de joacă sunt, în continuare închise iar la parcurile mari nu am cum să ajung. În primul rând că lucrez și nu am cum să plec în timpul programului (doar în pauza de masă îi scot repede afară, în spatele blocului, într-o parcare, unde se dau cu trotineta) și în al doilea rând că nu m-aș urca cu ei în transportul în comun. Încerc să fiu în continuare prevăzătoare și să nu ne expunem inutil.

Până vine week-endul sunt de obicei un pachet de nervi și de oboseală și simt nevoia să mă reîncarc. Am tot mers în excursii de o zi dar e foarte obositor, atât pentru mine (să pregătesc mâncare și tot ce ne trebuie la drum), cât și pentru soț, care trebuie să conducă sute de kilometri dus-întors într-o singură zi.

Așa că, la recomandarea unei prietene, am decis să mergem peste weekend la Izvorani, unde să nu facem absolut nimic, doar să ne bucurăm de liniște, de verdeață, de aer curat.

Pensiunea la care am stat se numește Pensiunea Lupului și este chiar în Izvorani, destul de aproape de Complexul Olimpic (str Complex Olimpic nr 33-35, îi găsiți pe Waze).

Este pur și simplu o oază de frumusețe, perfectă pentru copii: cu spații largi unde să alerge, să se joace, să facă sport. Ne-am simțit confortabil să-l lăsăm pe Vlad să aibă un pic de libertate, de exemplu să meargă cu trotineta dintr-un capăt în altul al aleii sau să vină singur de la cameră la terasă.

Pensiunea are niște apartamente în care intri direct de afară (la origini în anii 90 a fost construit pentru a deveni un fel de cămin de bătrâni mai de lux, mai degrabă mini-cartier cu căsuțe individuale), îți parchezi mașina chiar în fața ușii și astfel eviți interacțiunea cu alți oameni, nu treci prin recepție sau prin spații interioare. Are și camere single sau duble dar dacă mergeți cu copiii, alegeți apartament, e chiar ieftin (130 de lei).

Pensiunea are și o terasă mică, de câteva mese și un meniu cu câteva preparate simple. Pentru Vlad am comandat niște paste cu legume, iar eu am luat o saramură de crap, care a fost excelentă (singurul bucătar care a înțeles că zeama de la saramura trebuie să fie sărată 😀 )

Ne-am propus să mergem și să stăm, pur și simplu, degeaba. Nu aveam chef de plimbări, deși pădurea Snagov e aproape și se pot face plimbări cu bicicleta sau pe jos (despre pădurea Snagov am mai scris aici), dar eu voiam doar să zac și să citesc. M-am tot fâțâit de pe leagăn pe iarbă și pe hamac până am terminat cartea.

Pe timpul zilei, păsările sălbatice fac o hărmălaie de zici că ești într-un aviariu, iar seara se aud insectele (cosași, cicade, greieri, ce-or fi fost) și mirosea a tei din pădurea Snagov. Să vă luați spray anti-țânțari, seara apar țânțarii, mai ales că e și lacul Snagov în apropiere.

Lui Vlad i-a plăcut foarte mult acolo, nu cred că a mai stat vreodată afară așa de mult (oricât ne-am dorit noi să-l creștem mai prieten cu natura, Vlad se situează mai la capătul opus al spectrului 😀 ). S-a jucat cu cățelul, s-a dat cu mașinuța, a jucat baschet și badminton cu taică-su, s-a tăvălit prin iarbă, a mângâiat pisoii.

 

Am ieșit totuși sâmbătă seara, cică să vizităm Mănăstirea Snagov, dar nu ne-am gândit să verificăm programul, așa că am găsit-o închisă. Înțeleg că e și o rezervație de nuferi pe undeva, noi n-am găsit-o. În schimb, ne-am uitat la cei bogați și faimoși și la casele lor opulente cu hangare pentru bărci și piscine exact ca în telenovele 😀

Duminică, la plecare, am vizitat și Bicicleta cu lavandă, o mică grădină cu lavandă din Siliștea Snagovului, foarte cochetă și cu avantajul lacului Snagov în spate.

Și bineînțeles am făcut poze în lanul de floarea soarelui.

Atmosfera la Pensiunea Lupului e ca de familie, te simți ca la o mătușă acasă. E ca și cum ți-ai dus copiii un pic la țară să respire puțin aer curat și să se joace afară, după ce au stat printre betoane toată săptămâna.

Dacă nu aveți rude la țară în apropiere sau dacă nu vreți să plecați prea departe, Snagov e alegerea ideală. Sunt destul de multe chestii de făcut în două zile, dacă vreți să faceți chestii, iar dacă nu vreți, puteți să stați pur și simplu în curte. Știți, nu trebuie mereu să bifăm obiective și să ne umplem programul, e ok și să stăm pe loc și să ne bucurăm de ce vedem în jurul nostru.

Recomand Pensiunea Lupului și pentru petreceri restrânse, în familie, gen aniversări, pensionări, ”moțul” copiilor, ce mai vreți voi să sărbătoriți și puteți face în cadru intim și în condiții sigure, afară. Puteți să comandați și mâncare în avans și să aduceți voi tortul vostru. Prețurile sunt decente și oamenii de acolo foarte săritori.

De asemenea, înțeleg că în trecut se organizau și tabere cu proiecții de film acolo, deci pensiunea se pretează și la astfel de activități cu grupuri.

One Reply to “Turist în jurul Bucureștiului: un week-end liniștit la Pensiunea Lupului Snagov”

  1. arata foarte dragut si chiar ca e bun pretul!gazonul parca e covor de catifea! din fericire noi suntem ca la pensiune toata ziua (mai putintreaba cu mesele :)) ) si nu simt nevoia sa plec, dar la Snagov chiar e frumos.Si noi, cand am fost la manastire, am cascat gura la casele acelea de pe malul lacului.Cum dau banii peste unii, incredibil :)).

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.