Au trecut două luni și mai bine de la ziua mea și am tot vrut să scriu despre asta și nu am reușit. Mai aveam puțin și mă prindea Revelion până scriam eu 😀 Dar ce să fac, treabă multă, chef de scris puțin și timp și mai puțin. Dar gata, iată că m-am adunat.
Vă aduceți aminte de copilărie când ziua voastră de naștere era numai despre voi? Indiferent că aveați petreceri sau nu (deși nu prea se numeau petreceri și constau doar în invitat câțiva copii acasă pentru suc și tort), de ziua voastră nu aveați nicio grijă.
La maturitate, însă, aluneci foarte ușor pe panta ”trebuie să mă sărbătoresc” și dai o petrecere, alergi la cumpărături, cheltui o grămadă de bani, decorezi, pregătești mâncare, strângi după invitați și speli vase și încet, încet, ziua ta nu mai e despre tine.
Am picat și eu în capcana asta, ce-i drept nu foarte des, pentru că nu prea-mi place să mă sărbătoresc și nici n-am așa mulți prieteni aproape ca să fac vreo paranghelie ( 😀 nu că aș face așa ceva vreodată), dar anul ăsta am decis să fac de ziua mea doar ce vreau eu, ce-mi place mie și să mă răsfăț doar pe mine.
În primul și în primul rând, am cerut o zi de concediu de la serviciu. Păi de ce să muncesc de ziua mea? Apoi am planificat niște activități pornind de la un voucher pe care soțul meu îl cumpărase de pe Emag de Black Friday anul trecut. Voucherul era pentru o noapte de cazare și o cină la Benihana, restaurantul japonez din hotelul Sheraton.
Norocul nostru a fost că termenul de valabilitate al voucherului a fost destul de lung și l-am putut folosi la vreo 7 luni după achiziție. Și norocul meu a fost că în iunie, la Sheraton au avut reduceri de 50% la serviciile de spa și masaj, așa că mi-am programat și un masaj.
În plus, am rezervat o plimbare cu tuktukul împreună cu Eliza și apoi o masă doar pentru mine la un restaurant mai de fițe de prin spate de la Ateneu (Eliza s-a dus la școală).
În paralel, evident, a trebuit să găsim pe cineva să stea cu copiii, așa că am rugat-o pe sora mea să adauge la cadou și o seară+noapte de babysitting 😀
Și dați-mi voie să vă spun că am avut o zi minunată! De dimineață, m-am trezit și Vlad mi-a dat foarte bucuros cadoul lui: o pereche de cercei (el a ales asta, cică asta vor mamele, cercei).
Apoi am fost la coafor, unde m-am tuns și m-am coafat. După aceea am plecat în oraș cu Eliza și ne-am făcut plimbarea cu tuktukul.
După plimbare, ea a plecat la școală și eu m-am dus la restaurant. N-am absolut nicio jenă să mănânc singură în oraș, ba chiar îmi face plăcere să fiu doar eu cu gândurile mele. Restaurantul a fost ok, mult prea scump pentru ce oferă și chelnerii sunt cam îngâmfați, sincer n-am înțeles niciodată îngâmfarea chelnerilor din restaurantele de fițe, dar mă rog, am încercat să nu bag în seamă.
După aceea, m-am dus la hotel, unde m-am întâlnit cu soțul meu. Am fost la masaj, care a fost o experiență de vis! Natașa are mâini de aur și chiar m-am simțit super relaxată după aceea.
Experiența de la Benihana a depășit orice așteptări. Am stat la o masă cu alte două cupluri și a gătit un bucătar acolo la masă pentru noi. A fost enorm de multă mâncare, am și luat la pachet o parte pentru că n-am putut mânca atât. Doar băuturile le-am plătit separat.
A doua zi am luat un mic dejun delicios și am plecat fuguța acasă pentru că Eliza avea spectacol de balet și trebuia să ne pregătim. Profit de ocazie să mă laud iar cu Eliza, care, la vârsta ei, încă face balet ca hobby și îi și place foarte mult. Majoritatea fetelor renunță la balet la vârste mai mari, dacă nu fac performanță, dar Eliza plănuiește să danseze solo Lebăda neagră la anul, iar eu abia aștept 😀
Duminică am dat totuși o mică petrecere, care a fost mai degrabă o reuniune cu oameni foarte dragi în curtea unei prietene care a acceptat să-și deschidă casa pentru noi. La mine acasă este exclus să mai fac vreodată vreo adunare, am un vecin mega nesuferit care îmi face regulat circ la ușă și ultima oară s-a întâmplat de ziua Elizei și chiar nu vreau să mai stric ziua nimănui încercând să organizez ceva acolo.
Am fost doar 7 adulți și 4 copii și a fost minunat! (asta până am descoperit că nicio aplicație nu livra mâncare în zona aia 😀 😀 😀 ) Am avut și tortul meu preferat, Red Velvet (de la Nedelya, nu ca cel de la Cofetăria de acasă din Iași, dar bunicel), am primit cadouri frumoase și am pregătit o mică ceremonie de absolvire a școlii pentru fetițe (cu coronițe, cărți și diplome).
Și pentru că a tras și o super ploaie, natura mi-a dăruit de ziua mea și un curcubeu (au fost mai multe, chiar, și atât de luminoase și de colorate cum nu mai văzusem niciodată!)
N-o să vă mint, toată povestea cu plimbare + hotel + coafor/masaj + mâncat în oraș a fost destul de scumpă. Dar pt tuktuk, masaj și masă am folosit bani primiți cadou de ziua mea, pentru că am preferat să-mi ofer niște experiențe în loc de niște lucruri. Iar voucherul luat de Black Friday a fost cumpărat cu câteva luni în urmă, nu l-am simțit acum 😀 😀 😀
Ideea e că nu e nevoie musai de experiențe scumpe ca să vă dedicați ziua voastră vouă. Puteți pur și simplu să vă luați o zi liberă și să vă plimbați, să mergeți la spa, la un picnic, unde vreți și vă place vouă, orice considerați voi un răsfăț. Îmi aduc aminte că în 2018, mi-am făcut ziua la o piscină, în 2019 am fost la Therme, iar în 2020 am spart rău pușculița pentru o cazare la căsuțe în Olimp și mi-am petrecut ziua dârdâind pe plajă (da, a plouat de ziua mea, dar tot a fost frumos).
Voi ce ați făcut pentru voi de cea mai recentă aniversare? Ce răsfățuri și surprize v-ați oferit?
La multi ani frumosi! Anul trecut de ziua mea, am primit de la copiii mei (adolescenti) lucrusoare facute de ei: m-am bucurat enorm. Sotul imi aduce cafeaua la pat dimineata, de ziua mea, dar nu numai..ma rasfata cu o cafea la prima ora de nenumarate ori. ( se pune ca am ziua de nastere in fiecare zi cand primesc cafea in pat?) ;)))
Si..tot anul trecut mi-am facut cadou 10 sedinte de reflexo terapie, la o dna din Lugoj, (dna Ileana), care efectiv imi prind tare bine; simt ca zbor tot mai sus dupa fiecare sedinta.
Ce fain ca faci reflexoterapie! E de ceva timp si pe lista mea.
Am fost si eu indrazneata anul asta, dupa ani si ani in care mi-am ignorat ziua de nastere (suparata ca mai imbatranesc un pic). Dar dupa ce am facut 50 anul trecut, in plina pandemie, chiar am simtit nevoia sa fac ceva la 51. Si atunci am anuntat pe FB ca dau de baut la o terasa in parc. La urma urmei, imi petrec o groaza de timp cu prietenii virtuali, de ce sa nu ne cunoastem si personal? Ne-am strans vreo 20, unii dintre noi nu ne vazuseram niciodata inainte, si am petrecut o seara placuta impreuna – ocazie cu care am descoperit ca nu mai stiu sa fiu fiinta sociala IRL, trebuie sa remediez asta 😉
Ce tare! Deci totusi a venit lumea, chiar ma intrebam daca oamenii din online reactioneaza si in offline.
Da, au venit cativa oameni pe care nu ii mai vazusem la fata pana atunci, a fost o surpriza placuta si pentru mine. De fapt, daca ma gandesc bine, pe o singura persoana de acolo am cunoscut-o in lumea reala, pe restul ii stiam pe toti de pe Facebook, la baza 🙂
Mie în ultimii ani (de dinainte de pandemie) îmi plăcea să mă serbez cu câteva prietene/ prieteni și soțul, la un restaurant grecesc sau mexican (preferatele mele). Pe soțul meu,când a împlinit 5o, l-am dus la restaurant japonez.
La multi ani frumosi si fericiti!
Am implinit 42 de ani anul acesta, dar n-am ce povesti :)), am petrecut ziua foarte simplu, cu o felie de tort si un suc, acasa, alaturi de sase membri ai familiei.
La multi ani minunati! Ca frumos ai sarbatorit! M-am bucurat citind una dupa alta toate experientele tale, sunt faine si greu gasim timp pentru, si doar pt noi. M-ai inspirat, si eu de ziua mea urmatoare o sa imi iau cadou o zi libera si sa fac nimica.
Super aniversare!
Eu anul trecut de ziua mea am alergat pentru prima dată un semimaraton. Cu căștile în urechi și multă voie bună. Până atunci nu am făcut niciodată ceva pentru mine de ziua mea.
Acum plănuiesc să fac ceva special eu cu mine și anul acesta.