Mama păcălită – un nou balet la Opera Comică pentru Copii

Vinerea trecută, pe 9 mai, a avut loc la Opera Comică pentru Copii premiera baletului Mama păcălită, adaptare după „La Fille Mal Gardée”, în regia și coregrafia lui Cătălin Caracaș.

„Mama păcălită” este o comedie în trei tablouri, plină de vervă, culoare și umor, care surprinde povestea unei tinere îndrăgostite ce alege să-și urmeze inima, în ciuda presiunilor mamei ei de a se mărita din interes. Scenografia pastelată și costumele pline de farmec poartă amprenta Adrianei Urmuzescu, iar muzica lui Ferdinand Hérold, reorchestrată de John Lanchbery, creează o atmosferă veselă și captivantă, ideală pentru a-i introduce cei mici în lumea baletului clasic.

Povestea o urmărește pe Lise, o tânără visătoare care trăiește într-un sat pitoresc, plin de flori și voie bună. Ea îl iubește pe Colas, un băiat simplu, dar sincer și plin de viață. Totuși, mama sa, Madame Simone, are alte planuri: vrea s-o căsătorească cu Alain, fiul bogatului vecin, un tânăr stângaci și caraghios.

Printre încercările comice ale lui Alain de a o cuceri, dansuri pline de veselie în curtea fermei și o furtună puternică care răstoarnă planurile tuturor, Lise și Colas își găsesc curajul de a-și declara public sentimentele și chiar și inima mamei se lasă înmuiată de iubirea lor. Finalul? Un dans colectiv plin de entuziasm, în care Alain „zboară” — la propriu — cu ajutorul unei umbrele!

Câteva curiozități despre Mama păcălită/La Fille Mal gardé

  • scoate baletul din palate și îl duce pe ulițele satului. Responsabil de asta este Jean Dauberval, un coregraf vizionar, care a transformat baletul din divertisment aristocratic în artă pentru toți. El a adus pe scenă oameni obișnuiți și a spus povești care rezonau cu publicul larg.
  • Este un balet cu pantomimă. Tot Dauberval este cel care a integrat pantomima în spectacolele sale.
  • Este un balet comic.
  • La Fille Mal Gardee a fost creat în 1879, anul izbucnirii Revoluției Franceze. O dată cu declanșarea instaurării democrației în Franța, a apărut și democratizarea baletului. Jean Dauberval a înțeles ceva fundamental despre artă, și anume că trebuie să fie simultan profundă și acceisibilă, rafinată și elevată.
  • Este inspirat de un tablou pictat de Pierre Antoine Baudoin în 1765.
  • baletul a fost creat inițial folosind un colaj de melodii populare, o practică obișnuită a acelor vremuri. În 1828, Ferdinand Hérold a fost rugat să adapteze și să orchestreze muzica pentru o nouă producție la Opera din Paris. El a transformat colajul într-o partitură coerentă și sofisticată, păstrând farmecul melodiilor originale.
  • în 1960, dirijorul John Lanchbery a creat o nouă versiune a acestei partituri pentru coregrafia lui Frederick Ashton de la Baletul Regal din Londra, păstrând în mare parte materialul muzical al lui Hérold.
  • când a recreat baletul, Frederick Ashton a făcut un demers arheologic cultural: a colaborat cu istoricul Ivor Guest pentru a recupera fragmente pierdute din versiunile originale, învățând fragmente de la balerina Tamarina Karsavina, care le moștenise de la dansatorii Baletului Imperial Rus.
  • Multe balerine au devenit atât de atașate de acest balet și de rolul Lise încât au devenit faimoase tocmai pentru acest rol. Printre ele se numără Fanny Elssler, o balerină austriacă, care a comandat o orchestrație personalizată, considerând rolul Lise ca fiind cea mai reușită interpretare a sa, Virginia Zucchi, o balerină italiană care a devenit cunoscută ca „Divina Virginia” pentru această interpretare, solicitată de însuși Țarul Alexandru al III-lea să danseze la Sankt Petersburg, sau balerina rusă Mathilde Kșesinskaia care a interzis altor balerine să danseze acest rol și chiar a încercat să saboteze dansul balerinei Olga Preobrajenskaia (care a ignorat interdicția), dând drumul unor găini vii pe scenă, printre care Olga a dansat impecabil, evitând un potențial dezastru pentru cariera ei. (informații din broșura spectacolului)

Adaptarea de la Opera Comică pentru Copii

Spectacolul de la OCC este special gândit pentru cei mici, cu un personaj-narator simpatic – un cocoș – care le spune povestea într-un mod amuzant și ușor de urmărit.

Decorurile spectaculoase și costumele viu colorate (ca și cum ar fi făcute din pânze de tablouri) creează o atmosferă plină de energie și farmec, care îi va cuceri pe copii (și nu numai!). Iar momentele-surpriză – dansul în saboți, pas-de-deux cu panglica și zborul cu umbrela – sunt garantat momente de „wow” care vor stârni ropote de aplauze.

Foto: MediaStaff.ro pentru Opera Comică pentru Copii

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.