Recomandări de lectură pentru copii: 5 Finaliste Cărturino 2025
Anul acesta, finaliștii Premiilor Cărturino aduc în prim-plan o varietate de voci, stiluri și viziuni care reflectă nu doar complexitatea copilăriei moderne, ci și varietatea intereselor micilor cititori de azi. De la comic de situație și întâmplări realiste, până la metafore poetice sau aventuri absurde, literatura pentru copii nu doar distrează, ci stimulează gândirea și trezește o gamă variată de emoții. Am citit cinci dintre cele zece titluri finaliste la categoria Cartea de literatură pentru copii a anului și iată ce impresie mi-au făcut.
Eu știu cărei cărți i-aș da premiul, dar n-o să spun, ci vă invit pe voi la un sondaj de opinie. Ați citit vreuna dintre ele? Dacă nu, atunci cărui volum i-ați da marele premiu doar după recenzia mea?
Câștigătorii se vor anunța pe 23 mai, în cadrul Galei Premiilor Cărturino.
1. Dani G și castelul celor trei măgăruși – Alex Moldovan, ilustrații Andrei Măceșanu (Editura Arthur)
După seria Olguța și romanul Casa adresat adolescenților, Alex Moldovan revine cu Dani G și castelul celor trei măgăruși, o carte pentru cititorii intermediari, cu un ritm alert, capitole scurte, ilustrații haioase și o estetică vizuală care amintește de romanele grafice contemporane.
Povestea îi are în centru pe Dani, pe sora lui Amandina Savarina și pe motanul Guță, care se lansează într-o aventură plină de umor, sarcasm și gadgeturi care dau greș, suspans și răsturnări de situație pentru a-l învinge pe maleficul profesor Invențio, cel mai mare dușman al familiei lor.
Am simțit cartea lui Alex Moldovan ca pe o parodie subtilă la adresa literaturii și filmelor cu spioni-copii, plină de reflecții ironice (cum ar fi ideea că o virgulă greșit plasată îți poate pune viața în pericol). Am reținut ideea cu hub-ul de energie dintr-o librărie, care, cu ajutorul unei invenții, transformă cărțile în câmp informațional, o metaforă eficientă pentru puterea literaturii.
Stilul lui Alex Moldovan amintește de literatura americană contemporană pentru copii, ceea ce denotă o cunoaștere foarte bună a pieței de carte pentru copii și a cerințelor cititorilor. În spațiul anglo-saxon, Dani G ar fi reprezentat o rețetă clară pentru succes, și sper să demonstreze același lucru și pe piața din România.
2. Marele Ciulică – Nicolae Popa (Editura Prut)
În ton cu basmele moderne și lirismul de inspirație Spiridon Vangheli, Marele Ciulică este o meditație poetică asupra copilăriei și a traumei de abandon. Petruț, un băiat lăsat la țară cu surorile lui de părinții plecați la muncă în Italia, devine un personaj aproape mitic, cu o ureche magică pentru a „asculta” mai mult decât restul lumii. Cu această abilitate, devine protectorul viețuitoarelor din sat, al pădurii, al copiilor din școala înghețată și chiar și al brazilor din pădure.
Povestea funcționează ca o alegorie a înțelesurilor luate ad-literam în copilărie, într-o lume unde inocența are puteri reale (lui Petruț i se spune să fie „ascultător” cât timp lipsesc părinții). Petruț e un Guguță contemporan, iar supranumele de „Marele Ciulică” e atât un titlu de erou, cât și o ironie tandră despre cum e să „ciulești urechile” în lumea oamenilor mari.
3. Gașca – Mircea Pricăjan, ilustrații Catrinel Lazăr (Editura Polirom)
Gașca este una dintre cele mai mature și complexe propuneri din această selecție, adresată cititorilor 12+. Mircea Pricăjan construiește o poveste realistă despre un grup de copii din Oradea în timpul pandemiei, care se decid să iasă pe ascuns din casă și, astfel, ajung protagoniștii unor aventuri dincolo de orice imaginație, într-o goană prin orașul deși pustiu, la fel de periculos pentru cine nu este pregătit să-l înfrunte.
Dar Gașca este mai mult decât o poveste cu aventuri urbane: este o meditație despre maturizare, gestionare a unei situații tensionate cu potențial mortal (în engleză i-aș spune o poveste despre „coping”) și relațiile tensionate cu părinții prea ocupați, absenți sau copleșiți. Grupul de prieteni reflectă nu doar dinamica unor relații de vârstă, ci și o întreagă gamă de comportamente masculine – de la impulsiv la visător, de la invidios la protector.
Pe fundalul acestor aventuri concrete ale lor, pandemia funcționează ca o lupă: amplifică fricile, rănile și dorințele fiecărui personaj, dar și distanța tot mai mare dintre copii și lumea adulților. Gașca e scris cu grijă, cu echilibru, cu rigoare stilistică și demonstrează încă o dată talentul și priceperea lui Mircea Pricăjan în construcția unui roman, pe care le intuisem încă de la Calitatea luminii, romanul lui de debut.
4. Principiul viselor comunicante – Dan Lungu, ilustrații Radu Răileanu (Editura Polirom)
În Principiul viselor comunicante, Dan Lungu propune un univers imaginar în care umorul absurd se întâlnește cu critica socială, într-un soi de Alice în Țara Minunilor remixată pentru adolescenți. Leep, un vlogger de 14 ani, traversează o serie de spații fantastice și întâlnește personaje insolite – de la o zebră cu aripi la creaturi abstracte – într-o aventură care pare un vis, dar care reflectă foarte lucid realitatea contemporană.
Referințele la războiul din Ucraina, criza ecologică sau influența jocurilor video dau greutate unei narațiuni care e, la suprafață, comică și haotică. Cartea e un exemplu reușit de literatură pentru copii mari, care știe să jongleze cu nonsensul și semnificațiile adânci fără să piardă din vedere plăcerea lecturii.
5. Muntele cu uși – Cătălin Pavel, ilustrații de Oana Ispir, editura Humanitas
Muntele cu uși este o poveste despre copilărie, văzută chiar dinăuntrul ei de Sara, o fetiță care pornește într-o aventură nocturnă plină de mister. Din camera ei de la pensiunea din Hodăița, Sara descoperă un tunel care o conduce spre Munte, un loc fantastic în care realitatea se pliază pe logica visului. Acolo îl întâlnește pe Orbikon, hoțul de părinți (o reinterpretare inversată a Fluierașului din Hamelin) și pe Remy, reprezentantul unei lumi guvernate de copii și de adulți care n-au fost niciodată părinți.
Călătoria, păstrată în taină față de cei mari, o poartă pe Sara printr-un univers populat de personaje neobișnuite despre care doar noi, cititorii, ne dăm seama de la început că sunt inspirate din realitatea ei. La capătul drumului, Sara înțelege un adevăr esențial: că părinții, chiar și atunci când nu par s-o arate, știu totul despre copiii lor. Mai mult, ei sunt, încă de la început, cei care dau formă lumii fantastice a copilăriei, construind, conștient sau nu, universul de joc și vis în care copiii cresc.
Cartea lui Cătălin Pavel propune o inversare subtilă de perspectivă: nu copiii sunt cei naivi, ci adulții, prin convingerea lor că știu totul și că viața celor mici e simplă. Dialogurile, observațiile și reflecțiile din roman relevă o înțelegere profundă a copilăriei, nu ca etapă de tranziție, ci ca formă de luciditate. Copiii din poveste nu doar că înțeleg complexitățile lumii adulților, dar adesea aleg să nu le spună, dintr-o generozitate tăcută.
Premiile Cărturino 2025 par să confirme ceea ce tinerii cititori știu deja: literatura pentru copii poate fi profundă, inteligentă și plină de savoare. Fie că vorbim despre aventuri ancorate în prezentul nostru cunoscut sau într-o lume fantastică, aceste cinci titluri oferă experiențe de lectură care merg mult dincolo de divertisment. Sunt povești care cresc odată cu cititorii lor.