5. Povestea porcului

Ziua de Ignat începe dimineaţa devreme, când abia se crapă de ziuă şi e ger de îţi îngheaţă mâinile pe păhărelul de ţuică, anume băut ca să îţi faci curaj pentru îndeletnicirea grea ce te aşteaptă. Porcul se taie după cum o învăţat fiecare de la tata lui, cu ajutorul a trei sau patru flăcăi zdraveni, care să ţie bine godacul. Părul se arde până se negreşte porcul şi se mai ia un păhărel de ţuică pentru curaj şi spor la treabă.


Apoi se rade bine cu un cuţit şi se spală până rămâne şoricul fraged şi bun, gata să fie rupt în dinţi de copiii mari şi mici care aşteaptă pe după garduri şi repetă colindele, capra şi urăturile.

Iaca şi şoricul:

Când soarele îşi începe urcuşul spre înaltul cerului, gospodarul începe a desface porcul, că-i munca grea şi anevoioasă şi dacă nu-i facută cu zăbavă, îi strică gospodinei toate rânduielile. Se scot picioarele, care vor fierbe la răcituri,  slăninile care se vor topi pentru untură sau se vor afuma, ceafa numa’ bună la grătar, muşchii pentru fripturi şi toate cărnurile care mai sunt.

In ăst timp, gospodina se îndulceşte la o ulcică de vin fiert şi aşază carnea deoparte, ca mai târziu s-o împartă care-i pentru cârnaţi, care pentru friptură, care pentru borş, care pentru tochitură şi care pentru ce-o mai şti ea.

Din toate ceste hălci de carne, gospodina ciupeşte câte oleacă până strânge o oală mare pe care o pune la plită ca să facă pomana porcului, răsplata celor care au muncit la trebuşoara asta şi care se cuvine cinstiţi.

La urmă se scot măruntaiele care se spala în şapte rânduri de ape şi se dau deoparte, fără a se părădui nimic, căci adevăr grăieşte proverbul: de la porc numa’ guiţatul nu se pune în farfurie.

Iaca şi gospodinele, că tare mi-s dragi şi mi-i dor de ele… d-apăi şi lor di mini…

Am actualizat această postare veche de trei ani pentru că am vrut s-o includ în Calendarul de Advent al ideilor, deoarece ziua de tăiatul porcului era, pe vremuri, una din cele mai frumoase zile de sărbători în familia mea. Şi nu pentru sacrificiul animalului, ci pentru faptul că, înainte, eram toţi la un loc, familia largă, adunată în jurul aceleiaşi farfurii cu pomana porcului şi harbuz murat. Mi-e dor de vremurile alea şi tare le-aş întoarce înapoi!

Un alt motiv pentru care am reactualizat-o e ca să particip la concursul Sărbători în oale noi organizat de Reţete ca la mama în colaborare cu Sarah Pop.  Serios acum, ce gospodină nu şi-ar dori oale noi de sărbători? Poate, poate random ţine cu mine şi le câştig eu! Uraţi-mi noroc!

Leave a Reply