În căutarea Sufletului Crăciunului

Pentru că şi eu citesc cărţi de Crăciun, nu doar Eliza, azi o să vă povestesc despre În căutarea Sufletului Crăciunului, o carte apărută în 2014 la editura Trei, scrisă de R.D. Mottok. Pe coperta interioară a cărţii scrie aşa: “R. D. Mottok este un părinte îngrijorat că sentimentele care însufleţesc sărbătoarea Crăciunului, precum iubirea de semeni, generozitatea, compasiunea şi spiritul de sacrificiu sunt pe cale de a fi uitate. Ca să le readucă în căminele şi inimile tuturor copiilor, vine în ajutorul părinţilor cu o poveste magică, plină de căldură şi speranţă.” O descriere optimistă dar care nu spune mare lucru despre carte.

Ştiu că multă lume s-a tot întrebat dacă această carte este pentru copii sau nu. Acum că am terminat-o, nici eu nu ştiu unde s-o încadrez. Este un roman, în primul rând, deci clar putem sălta vârsta cel puţin la 9 ani, dar are şi un limbaj dificil, deci mai urcăm cu vreo doi-trei ani. Intro-ul în poveste este destul de anevoios, durează puţin până te prinzi despre ce e vorba şi ai nevoie de foarte multă atenţie ca să urmăreşti firul poveştii pentru că sunt multe divagaţii care puteau lipsi pentru cursivitatea acţiunii. Deşi are şi câteva ilustraţii, eu aş zice că este o carte pentru adulţi (deoarece copiii de 14+ nu cred că o vor mai citi, sunt la vârsta la care citesc Jocurile foamei, Războiul lui Ender şi altele asemenea, nu cărţi cu îngeraşi şi globuleţe personificate), dar pentru acei adulţi care au suflet de copil. Un copil pasionat de poveşti mai aparte o va îndrăgi şi dacă are 9-12 ani, dar nu orice copil.

DSCN4969

Demersul autorului este lăudabil: el vrea să ne arate în ce constă mai exact sufletul (spiritul) Crăciunului. Deşi sunt menţionate şi cadouri şi surprize de la Moş Crăciun, accentul este pus pe bunătate, pe altruism, pe sacrificiu de sine şi pe toate acele sentimente pozitive care ar trebui să îi însoţească pe oameni pe tot parcursul anului şi al vieţii, şi nu doar de Crăciun.

Povestea pe scurt: fiecare brad de Crăciun este vegheat de anumite globuri personificate: străjerii luminii Crăciunului (cei care păzesc flacăra), îngerii păzitori din vârful brazilor, globurile amintirilor şi globurile care reprezintă Sufletul Crăciunului. În seara de Ajun, îngerii şi străjerii descoperă că au dispărut toate globurile care personificau Sufletul Crăciunului. Echipe formate din câte un Înger şi câte doi străjeri pleacă pe aripile vântului spre cele patru zări să caute globurile. Urmărim, cu precădere, echipa formată din Amadora (înger) şi Yuri şi Helena (străjeri), deşi planul poveştii se mai schimbă. Cei trei întâlnesc pe drum atât personaje pozitive, cât şi negative, au  parte de tot felul de peripeţii dar până la urmă tot acasă găsesc ceea ce caută.

interior Sufletul

În afară de faptul că nu-mi place deloc formatarea textului (fără aliniate, cu spaţii între paragrafe şi aliniere “left” – nu justify cum ar fi trebuit) care îmi dă impresia că citesc o lucrare de diplomă neterminată, nu mi-au plăcut majoritatea numelor personajelor – poate pentru că sunt din registre diferite (şi mai europene, şi mai orientale, şi inventate din tot felul de silabe alipite) şi nu sună unitar. Pentru o carte aparent destinată copiilor, autorul cade în păcatul multor scriitori moderni de cărţi pentru copii – păcatul metaforelor. Sunt mult prea multe metafore, fraze îmbogăţite excesiv cu epitete, expresii artificiale ultra-uzitate introduse ca să sune cât mai romantic şi crăciunesc. Povestea este foarte promiţătoare dar haina în care este îmbrăcată o face cumva suspendată între o carte pentru copii şi una pentru adulţi şi riscă să nu atragă niciuna dintre cele două categorii de cititori.

În încheiere, vă las cu câteva citate frumoase din carte.

“- Din păcate, gândurile bune sunt din ce în ce mai puţine, copii.
– Dar nu înţeleg de ce. Să transmiţi celor din jur iubire sau un gând frumos este foarte uşor. Şi nimeni nu a sărăcit vreodată oferind prea multă iubire ori bunătate.
– Ai dreptate, micuţule străjer. Căci aşa cum flacăra ta poate aprinde alte flăcări şi nu se stinge, tot aşa se întâmplă şi cu iubirea. Nimeni nu o pierde dăruind-o.”

“Anul trecut, Sufletul Crăciunului îl ajutase pe stăpânul casei să-şi regăsească liniştea după pierderea mamei sale, iar pe cei mici să zâmbească din nou, cu gândul la bunica lor. În căuşul de sticlă se întâmpla ceva magic la fiecare Crăciun. Dacă un lucru era dorit cu ardoare, fără lăcomie, ranchiună ori invidie, acesta se îndeplinea în anul care avea să înceapă. Şi, aşa cum Moş Crăciun primea o mulţime de cereri pentru jucării ori dulciuri, tot aşa fiecare Suflet al Crăciunului primea o mulţime de dorinţe frumoase, gânduri de bine şi urări sincere.”

“Nu puteţi schimba lumea câtă vreme lumea nu vrea să se schimbe!”

Preţul întreg al cărţii (49 de lei) mi se pare scandalos. Calitatea cărţii (paperback cu clapete) nu justifică nici pe departe acest preţ, chiar dacă are câteva ilustraţii color. Căutaţi-o la reducere pe libris, elefant sau librărie.net. Anul trecut ştiu că s-a vândut şi într-o ediţie cu glob pictat cu personajele, nu ştiu dacă mai puteţi găsi globul şi anul acesta. Nu neg că mi-ar fi plăcut mai mult o variantă pentru copii mai mici  (5-8 ani), cu povestea simplificată, fără abuz de adjective şi comparaţii, într-un format mare şi cu aceleaşi ilustraţii frumoase din ediţia aceasta. Sunt sigură că ar fi avut mai mult succes. Deocamdată să ne bucurăm noi adulţii de aceasta. E o carte optimistă, în fond, şi avem nevoie şi de puţin optimism în viaţa noastră!

Aştept cu interes animaţia pe care ne-o promit iniţiatorii proiectului Sufletul Crăciunului, sunt sigură că va fi minunată!

Leave a Reply