ABC de nutriţie

Atenţie! Această carte se adresează copiilor din familii omnivore, deoarece dezaprobă vegetarianismul şi dieta crudă la copii, prin urmare şi articolul meu se adresează aceleiaşi categorii de persoane. Citiţi doar dacă sunteţi interesaţi de subiect din această perspectivă ca să evităm discuţiile în contradictoriu ulterioare care nu aduc niciun beneficiu nimănui. Comentariile care nu sunt la subiect vor fi şterse, nu tolerez atacurile la persoană pe blogul meu şi nu voi tolera nici atacurile la adresa autoarei, indiferent de istoricul ei.

abc_de_nutritie_cop_1ABC de nutriţie, cartea Mihaelei Bilic, mi se pare cea mai bună carte de nutriţie pentru copii pe care am pus eu mâna vreodată. N-aş şti să vă spun cărei grupe de vârstă i se adresează pentru că alimentaţia corectă ar trebui să fie preocuparea oricărui copil dar probabil că, parţial sau integral, poate fi citită de orice copil între 6 şi 16 ani. Conţine enorm de multe informaţii explicate pe înţelesul copiilor (şi nu numai, şi eu am aflat multe lucruri noi din ea), are o abordare echilibrată şi non-moralistă şi demontează mituri din domeniul alimentar pe care oamenii le propagă excesiv în ultimii ani şi care mai degrabă ne dăunează decât ne ajută să avem o alimentaţie sănătoasă.

De la calorii, la categorii de nutrienţi, de la familiile de alimente la piramida alimentară, cartea este destul de completă în ceea ce priveşte informaţia nutriţională. Completat de sugestii de jocuri şi experimente, de curiozităţi şi idei practice, acest abecedar de nutriţie nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui copil omnivor.

Şi ca să vă faceţi o idee cu privire la conţinut, am selectat câteva idei/recomandări care mi s-au părut interesante, cu menţiunea că în cele 110 pagini veţi găsi mult mai multă informaţie.

– sardina nu are risc de contaminare cu metale grele. Are cea mai mare cantitate de omega 3. Dacă o mănânci din conservă cu tot cu oase, ai două porţii de calciu incluse. Alege varianta cu sos tomat deoarece roşiile favorizează absorbţia fierului din peşte.

– sucurile de fructe proaspăt stoarse îngraşă. Un pahar de suc conţine calorii cât un sandviş.

– uleiul şi untul puse peste legume cresc absorbţia micronutrienţilor liposolubili: vitamina A din morcovi, licopenul din roşii.

– pătrunjelul conţine mai multă vitamina C decât lămâia şi portocala şi mai mult fier decât spanacul.

– deşi există în mai multe variante, tot zahărul e la fel. Şi mierea e tot un zahăr şi, folosită în cantităţi egale cu zahărul, conţine mai multe calorii şi îngraşă mai tare.

– pâinea prăjită conţine acelaşi număr de calorii ca şi pâinea proaspătă, doar că se digeră mai uşor şi nu produce balonare. Pâinea albă îngraşă cel mai puţin.

– fie că e vorba de pâine, orez sau paste integrale, ele nu sunt mai hrănitoare, ci au mai multe fibre, lucru care ajută digestia. Însă conţin acelaşi număr de calorii ca şi varianta albă şi îngraşă la fel.

– obiceiul de a pune oţet sau zeamă de lămâie în salată nu e întâmplător. Absorbţia fierului din legume creşte în prezenţa vitaminei C şi în mediul acid. Acelaşi efect îl are şi sosul de roşii folosit în tocăniţe: măreşte absorbţia fierului din carne.

– calciul din vegetale e mai puţin eficient, el poate fi folosit doar în proporţie de 4-5% faţă de calciul din lactate care se absoarbe în proporţie de 40%.

– vitamina B12 există doar în produsele de origine animală (carne, peşte, ouă), nicio plantă nu conţine B12. De ea depind dezvoltarea şi funcţionarea creierului, prin urmare copiii nu au voie să fie vegetarieni.

– procentul de grăsime din brânzeturi e de 2-3 ori mai mare decât în carne, deci îngraşă mai tare.

– Secretul sănătăţii stă în diversitate şi moderaţie adică în consumul de alimente variate şi în cantitatea potrivită corpului, vârstei şi activităţii tale.

– foloseşte-ţi palmele ca unitate de măsură pentru alimente. Porţia de carne trebuie să fie cât palma, garnitura de orez sau cartofi la fel (3 linguri), salata şi legumele cât încape în două palme, porţia de fructe cât pumnul. Felia de brânză nu trebuie să depăşească 4 degete, iar dulciurile mai mult se gustă, 2 degete ajung.

– carnea, ouăle, peştele nu conţin glucide (carbohidraţi) şi nici fibre, de aceea pentru o masă echilibrată ele trebuie asociate cu făinoase şi legume. E corect şi sănătos să mănânci carnea şi peştele cu garnitură (cartofi, orez, mămăligă, mazăre sau fasole, pâine sau paste) şi să completezi totul cu legume gătite sau cu o salată.

– consumul de lapte creşte capacitatea de efort, previne oboseala şi înlătură febra musculară.

– brânza este o armă anticarii. În Franţa se consumă puţină brânză la finalul mesei pentru că acest aliment stimulează producţia de salivă alcalină şi neutralizează aciditatea din gură. În plus, grăsimea din brânză formează o peliculă protectoare în jurul dinţilor şi blochează acţiunea bacteriilor care produc carii.

– emoţiile se trăiesc, nu se mănâncă.

Save

Save

Save

Save

Save

Save

Save

33 Comment

  1. Mi-a placut prezentarea ei la Social Media for Parents si am cumparat cartea acolo, la conferinta. Mi se pare ca are o abordare echilibrata, de altfel si prezentarea s-a invartit in jurul ideii “cate putin din toate”. Cu Alex citim mai ales capitolul cu “De ce mancam?”. A descoperit mai nou rontaitul din plictiseala. 🙂

    1. Laura Frunză says: Reply

      Eu n-am apucat s-o citesc cu Eliza inca, dar abia astept sa vad ce parere are despre ea.

  2. mara says: Reply

    No, bine c-ai zis de ea, ca eu am vazut-o la noi la redactie si nici macar n-am deschis-o, m-am gandit “alta tampenie” (idei preconcepute, stiu). Ma duc sa vad azi dac-o mai gasesc. Senchiu.

    1. Laura Frunză says: Reply

      Ei, ai gasit-o? 🙂 Cum ti se pare?

  3. Am cumparat si eu cartea acum doua saptamani si m-am bucurat sa vad o confirmare a parerii mele cum ca o alimentatie sanatoasa pentru copil nu are cum sa fie vegetariana sau raw. Desi cartea este adresata copiilor, mie mi se pare ca ar putea fi folositoare si adultilor, asa de fain sunt explicate si argumentate informatiile. In orice caz, banii dati pe cartea aceasta au fost niste bani foarte bine cheltuiti.

    1. Laura Frunză says: Reply

      Eu cred ca e adresata atat adultilor cat si copiilor, sau cel putin trebuie citita impreuna, pentru ca parintele si copilul sa fie pe aceeasi lungime de unda.

  4. Carmen says: Reply

    Urmaresc mereu postarile doamnei Bilic si atunci cand prind o emisiune tv. in care este prezenta ascult toate sfaturile pe care le da legate de nutritie.Multumim pentru prezentare,cred ca voi lua si aceasta carte pentru ca sunt interesata de tot ce inseamna o alimentatie sanatoasa la copii.

    1. Laura Frunză says: Reply

      Eu n-am vazut-o la nicio emisiune, insa imi mai apar ocazional in feed pe Facebook postari de-ale ei. Majoritatea par ok, de bun simt.

  5. Tomata says: Reply

    wow, cate desfintari de mituri doar in articolul tau.
    probabil in care mai sunt multe.
    n-am cum sa o cumpar pana nu vin in tara, dar m-ai facut curioasa si pun linkulasta la bookmarks 😉

    1. Laura Frunză says: Reply

      Da, sunt mult mai multe. Sunt constienta ca ABC de nutritie e mai mult un compendiu de informatie adunata de ici-colo, nu e rezultatul cercetarilor ei sau ceva. Dar eu m-am bucurat sa le citesc undeva adunate la un loc.

  6. Andreea says: Reply

    Unele informatii sunt utile, altele complet pe dos. De exemplu, la cata branza am mancat eu in viata mea si la cat lapte crud sau fiert am baut, ar fi trebuit sa am dinti fara nici o carie… Iar despre asocierile alimentare recomandate, se stie cat de greu iti pica o masa formata din carne si garnitura de cartofi, mai bine mananci o salata alaturi de carne. Pe bune, chiar nu vedeti unele erori?

    1. mara says: Reply

      Unii specialisti sustin ca lactatele ne fura calciul din oase daca sunt consumate excesiv. Cum explica ei acest fenomen? Laptele si branza, avand multe proteine si fiind acide, scad pH-ul sangelui si il fac acid. In aceasta situatie, organismul ia o masura de urgenta: scoate calciul din oase ca sa echilibreze pH-ul sangelui. De aceea, exista voci care sustin ca aceste alimente, consumate in cantitati mari, desi contin calciu ne pot fragiliza oasele.

      “Batranii sufera de lipsa de calciu nu pentru ca nu mananca lactate, ci pentru ca au hoti de calciu. Si, atunci varstnicii care mananca lapte si branza in cantitate mare vor face fracturi de oase si osteoporoza”, sustine dr. Virgiliu Stroescu, medic nutritionist si endocrinolog la Policlinica Iancului din Bucuresti.

      1. Laura Frunză says: Reply

        Cred ca accentul e pe “excesiv”. Niciun aliment nu poate fi bun daca e consumat in exces, indiferent cat de sanatos pare. In rest, despre orice subiect pe lumea asta au aparut pareri pro si contra sustinute de diversi specialisti. Banuiesc ca e alegerea noastra pe cine vrem sa credem. In cele din urma, daca nu ne facem propriile cercetari, e chestiune de mers la ghici.

    2. Laura Frunză says: Reply

      Dupa parerea mea (dar nu am verificat informatia), cred ca e vorba mai degraba de branzeturile maturate (de tipul celor consumate de francezi la finalul meselor) si oricum nu cred ca in epoca noastra, cand atacurile asupra dintilor sunt mult mai multe si mai periculoase, branzeturile pot inlocui spalatul pe dinti. Cat despre combinatia alimentelor, cred ca se refera la carne + cartofi sau carne + paine, nu si cartofi si paine, cum se consuma la noi, in mod obisnuit.

    3. Asta cu calciul mi-a dezglegat-o dr de familie. M-a pus sa fac teste de sange periodic si cu alimentatie schimbata. El o zis la 3 luni, eu facui la 2 luni. Am vazut ca eu nu asimilez calciu DELOC din lapte (si beam de tara, 4l pe sapt.), dar din branza grasa fermentata de tara da. Din cascavalul din comert nu vazui diferente. Si ca in perioadele de post nu am probleme cu caderea de calciu ( se pare ca asimilez f. bine si din vegetale).

      Si eu o citesc pe Bilic, Are multe lucruri faine dar si multe greseli. De ex. asta ca din vegetale nu se ia calciu decat 4% mi se pare una din ele, si asta o zic pt ca am vegetarieni in jur (din tata in fiu de mii de generatii, asa e aprox juma din India) care nu au probleme cu calciul sau oasele sau de sanatate.

      1. Laura Frunză says: Reply

        Eu ştiu că, de obicei, vegetarienii iau foarte multe suplimente alimentare pentru a compensa anumite minerale pe care nu le absorb din plante. Cu privire la post, nu ştiu ce să zic, organismul sigur nu are căderi pe perioade scurte de detoxifiere, nu cred să fie probleme. Mulţumesc pentru comentariu, ai un medic de familie care chiar se preocupă de sănătatea ta 🙂 Eşti norocoasă!

      2. Andreea says: Reply

        Branza grasa, nesarata, da am citit si eu ca e mai buna pt calciu; lactatele degresate nu sunt ok, pt ca nu mai asimilezi calciu deloc. Vegetarienii se aprovizioneaza cu calciu din susan (cate 2 linguri pe zi dimineata) sau suplimente cu alga calcaroasa. Eu am avut rezultate bune cu susanul doar. Lactatele nu sunt deloc ok pt mine, cred ca sunt alergica. Bunicul meu a lucrat in fabrica de branzeturi si aducea zilnic in familie branza, iaurt, smantana de cea mai buna calitate, dar acum la 80 de ani nu mai are nici un dinte in gura; mama mea de asemenea s-a bazat pe lactate si sta f prost cu dintii. Daca astea nu sunt dovezi clare in jurul nostru, atunci dupa ce sa ne mai luam?

        1. Laura Frunză says: Reply

          Nu stiu daca dintii pica musai din cauza lipsei de calciu. Cu igiena dentara cum statea bunicul tau?

  7. Amanda says: Reply

    Ia uite, toata lumea a cumparat cartea iar eu nici macar nu am auzit de ea. Mi-a placut ce am citit si par niste informatii credibile. O iau si eu!

    1. Laura Frunză says: Reply

      Mulţumesc pentru încredere! Dacă ajungi într-o librărie, să o răsfoieşti înainte, mai ales dacă nu ştii nimic despre autoare.

  8. Nu pot sa cred ca de-abia ma bucuram si eu ca a descoperit fiica-mea placerea salatei shopska, ca sa aflu acum ca, de fapt, uleiul din salata foloseste si la ceva bun, nu numai la cresterea colesterolului! :-)))

    1. Laura Frunză says: Reply

      Ce fel de salată? 😀

      1. Aia bulgareasca, asortata: rosii, castraveti, ardei si ceapa, totul acoperit cu un munte de branza telemea rasa, fara sare, ulei, otet, nimic. A mancat Luna numai asta zece zile in Bulgaria, de-am crezut ca l-am prins pe Dumnezeu de picior…

    2. si de fapt uleiul crud nu creste colesterolul ci ala gatit termic (la fiert la 100gr, la prajit la 170 gr). De aceea am inceput sa pun ulei dupa ce gatesc mancarea, un strop, in farfurie (lectie de pe un blog invatata, de la zbor de zi)

      1. Laura Frunză says: Reply

        Păi şi atunci cum găteşti, de fapt? Dacă trebuie să căleşti legumele sau să prăjeşti ceva? Sau ai renunţat de tot la prăjeli?

      2. Noi avem colesterol familial, pe linie materna: mama avea, eu am, Luna s-a nascut cu el crescut. Nu e mare, e de fapt in niste limite care, acum cativa ani, erau admise, doar ca societatea moderna innebuneste pe zi ce trece si cauta pericole acolo nu prea sunt. Mama a trait pana la 88 de ani, fara sa tina un regim anume. Deci, ceea ce vreau sa spun e ca, dupa parerea mea, e suficienta respectarea acelui principiu pe care eu incerc sa il aplic in orice: “Ce-i mult strica”. Adica de ce sa pui ulei la o salata care e buna si fara? Sau, cum zici tu, de ce sa prajesti in ulei cand poti sa gatesti si fara? 🙂

        1. Laura Frunză says: Reply

          Nuuuuuu, salatele nu sunt bune fără ulei 😀 Aia nu e salată, sunt doar legume amestecate. Eu la prăjeală nu pot renunţa nici să mă baţi. Pot reduce, dar nu elimina. Care mai e plăcerea în viaţă după aia? 😀

          1. Ti-as da eu cateva exemple de alte placeri ale vietii, dar te stiu fata cuminte si nu vreau sa te jenez :-))))

          2. Laura Frunză says:

            Eeee, lasă, sunt plăceri şi plăceri şi niciuna nu se face pe stomacul gol 😀

        2. Andreea says: Reply

          Si eu fac la fel cu uleiul, pt ca imi face f rau chiar si putin ulei prajit in mancare. Dar sunt unii care numesc mancarea asta “de spital”, iar copiii mei mereu lauda fasolea cu prajeala pe care o fac parintii mei… Prajeala clar da gust mai bun, dar e mai nesanatoasa..

  9. A, si cred ca ar fi util de mentionat in context ca ieri fiica-mea a descoperit gustul jumarilor de pui. Atat! 🙂

    1. Laura Frunză says: Reply

      😀 Bio, sper :))))

      1. Evident :-))))))

Leave a Reply