Drumeţie montană în familie

dscn8507

Acesta este un punct de vedere asupra cărţii Drumeţie montană în familie, scris de Mioara Mihai, proprietara clubului de activităţi şi drumeţii Morişca. Am preferat să-şi dea ea cu părerea cu privire la carte deoarece are mai multă experienţă pe partea de drumeţii montane. Am cumpărat cartea la recomandarea Roxanei Farca de la LumeaMare.ro şi, deşi a fost cam costisitoare, consider că pe viitor îmi va fi utilă să aleg trasee potrivite pentru mine şi familia mea.

dscn8504

O las acum pe Mioara să ia cuvântul:

Zicala ”nu judeca o carte după copertă” – în dreptul meu se traduce: ”nu judeca o carte după cuprins”.

Prima dată am aflat de acest ghid de la sora mea, după ce văzuse un articol pe un blog. Apoi am căutat mai multe informații și am văzut cuprinsul. Mi s-a părut interesant, dar eram intrigată: la traseul nr. 35: ”Cabana Poiana Izvoarelor – Poiana Coștilei” sau la traseul nr. 54:  ”Cabana Piatra Mare – Vârful Piatra Mare”, din câte știu eu,  sunt doar segmente din alte trasee mai mari și nu reprezintă un traseu în sine. Dacă vrei să faci traseul nr. 54, de exemplu, trebuie mai întâi să ajungi la Cabana Piatra Mare, iar de acolo să continui urcușul spre vârf.

Dar când Laura mi-a împrumutat cartea și am citit și o parte din descrieri, am înțeles care era abordarea autorului: ghidul este destinat familiilor cu copii mici și persoanelor cu dizabilități care pot parcurge o bună parte din drum cu mașina personală. Astfel, o mare parte dintre aceste trasee au ca punct de plecare ”Parcarea auto”. Ceea ce mie mi se părea a fi doar un segment, pentru că eram obișnuită să calculez de la gară/ din oraș, din locuri accesibile oricui folosește mijloacele de transport în comun, este în regulă pentru cei care vin cu mașina.

Este important atunci când alegeți un traseu să verificați harta (hărțile sunt prezente la fiecare traseu) și să citiți descrierea, ca să fiți cât mai bine informați. Cartea livrează ceea ce promite: idei de trasee ușoare pentru familii și persoane cu dizabilități, sfaturi utile, fotografii reale, de la fața locului, recomandări pertinente. Formatul mic, de buzunar, o ajută să-și găsească locul în rucsac. Faptul că traseele au fost testate împreună cu cei mici este încurajator pentru cei care se gândesc să meargă pentru prima data pe traseu, cu familia. Mi se pare o carte utilă și pentru persoanele cu dizabilități, sigur vor găsi câteva idei de trasee accesibile pentru cărucioare și vor avea ocazia să se bucure în mijlocul naturii.

dscn8507

Mi-a plăcut ideea clasificării traseelor în funcție de dificultate, frecvența zonelor expuse sau diferența de nivel, pe culori. Această clasificare vă va ușura luarea unei decizii, mai ales când știți exact cât ”vă țin curelele”, atât pe voi, ca adulți, cât și pe cei care vă însoțesc.

Nu este trecută durata traseului, ci doar distanța măsurată în kilometri. Există la pagina 31 o secțiune despre calcularea timpului pentru trasee, însă depinde de ritmul grupului sau al familiei dacă durata va fi mai mare sau mai mică. Am întâlnit atât copii de 5-6 ani care urcau foarte bine – iar părinții gâfâiau și cereau să fie lăsați în urmă, cât și copii de 11 – 12 ani care, după prima pantă, luau fiecare arbore în brațe, declarând că de acolo nu se mai mișcă (și care ajungeau până la urmă la destinație, după muuulte încurajări, negocieri, jocuri sau cântece).

E foarte importantă motivația și rezistența psihică, pe lângă antrenamentul fizic, greutatea rucsacului și atitudinea participanților la drumeție. La pagina 29 începe capitolul meu preferat – ”Mersul pe munte în familiile cu copii”, iar aici găsiți mai multe despre motivație, echipament, recomandări cu privire la diferite grupe de vârstă, planificarea drumeției, mâncarea și băutura pe munte.

Mie mi-a prins bine acest ghid. Îl consider util și deja mi-am notat câteva idei de trasee pe care doresc să le testez.

O sugestie: dacă nu mergeți cu mașina, e bine să vă interesați și despre segmentele gară – parcare/ intrarea pe potecă (ce durată, ce distanță, ce dificultate presupune acest segment), dacă veți parcurge pe jos sau dacă veți dori să micșorați efortul fizic optând pentru un taxi/ tractoraș (de exemplu, pe porțiunea Gara Bușteni – Cabana Gura Diham)/ telegondolă/ telecabină/ autobuz sau dacă puteți merge pe marcajul dintre străduțe, ca să economisiți timp.

Fiți curajoși și aveți încredere în voi și în copiii voștri. Mergeți în drumeție și cu ochii mari, dar și cu inima deschisă. Veți învăța lecții frumoase de la munte.

Iar dacă vreţi să vă trimiteţi copilul într-o excursie frumoasă, pe 30 octombrie, Mioara şi Clubul Morişca, organizează o zi de plimbări şi jocuri pe dealurile Comarnicului. Mai multe detalii aici.

 

Save

Save

Save

3 Comment

  1. Valentina says: Reply

    Multumesc pentru articol!
    Desi vazusem recomandarea Roxanei pe blogul ei, tu m-ai convins ca imi poate fi utila cartea pentru ca imi doresc sa incep sa fac drumetii cu copii.
    Pana acum am urcat doar de 2 ori pe munte, in grup organizat, chiar nu am informatiile necesare nici privind posibile trasee si nici organizatorice.

  2. Tui Andreea-Rodica says: Reply

    Mulțumesc pentru pont. Pare foarte interesanta. Noi am început în aceasta toamna aventura drumețiilor montane cu traseul 7 Scari și cu traseul spre Cascada Urlatoarea. A fost foarte frumos și vrem sa ne pregătim pentru primăvară – vara. Informația din carte ne va fi de ajutor.

Leave a Reply