Săptămâna trecută, Eliza a avut de realizat pentru ora de Științe un proiect legat de Piramida alimentară, lecție pe care o studiaseră la școală. În general, doamna nu le spune cum să-și facă proiectele, lăsându-le loc pentru creativitate și interpretare personală. Prin urmare, Eliza a decis să facă o piramidă alimentară cu decupaje din pliantele magazinelor.
Am fost împreună să vizităm rulotele de la Kaufland, unde se afla și o piramidă alimentară, am făcut poze, am reținut ce vine și unde, am luat pliante, apoi i-am spus Elizei să decupeze ce are nevoie și lucrăm la proiect împreună când vin eu acasă de la serviciu. Dimineața, înainte să plec, i-am lăsat pe birou, deschisă la pagina cu piramida alimentară Marea Enciclopedie de cultura generală de la editura Litera – care, apropo, e o cărămidă de enciclopedie cu o mulțime de informații utile, n-ar strica să o aveți în casă.
Când am venit acasă miercuri seara (după ce o săptămână întreagă îi tot reamintisem să lucreze la proiect), ”proiectul” arăta cam așa:
Am întrebat-o atunci pe Eliza: dacă oprești un om pe stradă și-l întrebi ce e acolo, ce o să răspundă? Ce informații noi primește el din proiectul tău? Răspunsul a fost că nimic, evident, pe coala aia de hârtie încrețită de la lipici nu erau decât niște decupaje făcute în grabă și nicio informație.
Așa că am tras aer în piept și la ora 9 seara, ne-am apucat din nou de proiect. Am profitat de ocazie să-i prezint Elizei Piramida proiectelor – pași pentru a realiza un proiect de succes, pe care am conceput-o chiar atunci, pe loc, în timp ce îi explicam ei ce are de făcut.
Pasul 1: documentare și observare
Pentru ca un proiect să fie reușit, trebuie să te documentezi din mai multe surse (enciclopedii, internet) sau să observi anumite fenomene în natură, la muzeu sau la diverse evenimente. Documentarea implică și adunarea de materiale necesare și luarea de notițe.
Noi am folosit pentru documentare două cărți și o vizită la rulotele de la Kaufland. Ca materiale am stabilit că avem nevoie de o coală mare de carton, un perforator rotund, foarfecă, lipici, instrumente de scris, riglă, pliante din care să decupăm.
Pasul 2: proiectare și organizare
Pentru a avea un proiect reușit, trebuie să știi mai înainte ce anume vrei să faci. O schemă sau un plan al proiectului te va ajuta foarte mult. Am pus-o pe Eliza sa schițeze sumar ce anume trebuie să conțină fiecare nivel al piramidei, ca să știm ce alimente decupăm din pliante.
Pasul 3: execuție
Am căutat și decupat din pliante alimentele pentru fiecare nivel al piramidei. Am încercat, unde a fost posibil, să le decupăm cu un perforator rotund, ca să avem elemente asemănătoare. Cu ocazia asta, ne-am testat capacitatea de observație, pentru că multe fructe și legume erau ascunse în pagini, ca decor, fără să fie scoase în prim plan.
Nu am reușit să găsim în toate pliantele ouă, orez și paste, așa că am gândit creativ. Pentru ou, am jupuit un cofraj de ouă din frigider, iar pentru orez și paste, am lipit chiar orez și paste reale pe coala de carton.
Cu ocazia asta, am realizat că o imprimantă ar fi fost foarte bună la casa omului, pentru că am fi putut printa și fotografia cu ea la piramidă, dar și elementele lipsă. Pe viitor, ne-am propus, oricum, să colecționăm mai multe pliante, acum nu am avut decât două de la Kaufland și unul de la Mega Image.
Eliza a desenat piramida (cam strâmbă, deși i-am explicat cum să măsoare distanțele), a potrivit elementele cât mai bine, apoi le-a lipit. Înainte să se apuce de lipit, am îndoit aproximativ un sfert din coală (după ce l-am biguit cu un aparat special, ca să se împăturească frumos) și am decis că acolo va scrie informațiile legate de proiect.
După ce a terminat cu lipitul, a copiat informații din manual și din enciclopedie și, de data asta, nu a mai uitat să treacă titlul proiectului și numele ei.
Pasul 4: înfrumusețare
Orice proiect școlar, oricât de corect din punct de vedere științific ar fi, trebuie să fie și ochios. Cum nu prea are imaginație la desenat sau înfrumusețat creativ, i-am propus Elizei să mai completeze spațiile goale cu citatele despre alimentație pe care le pozaserăm la Kaufland.
La final am comparat cele două proiecte, să vedem care este mai reușit și, evident, și-a dat seama unde a greșit cu primul și de ce al doilea este mai bine făcut, mai util și mai frumos.
O să vă întrebați, probabil, de ce o chinui pe Eliza cu enciclopedii, decupaje din pliante și scris de mână când ar putea să facă totul pe calculator cu niște copy-paste de ici și de colo, un pic de editare și un click pe butonul imprimantei. Cu siguranță va avea timp să facă și asta, de la gimnaziu încolo, însă în clasele primare, eu aș vrea să deprindă niște lucruri care să o ajute pe termen mai lung, nu doar la școală. Viața e plină de ”proiecte” care așteaptă să fie rezolvate și nu pe toate le putem face în Paint sau PowePoint 🙂
Copiii voștri cum își fac proiectele școlare?
Foarte fain cap- coadă și util. Părinții au nevoie de îndrumare atunci când vine vorba de “temele” copiilor. Și nu e vorba să intervenim, sau să le facem în locul lor, ci de a îi învăța cum să organizeze pe etape de lucru.
Da, știu ce spui. Și eu am nevoie de îndrumare și citesc și mă educ singură. Eu nu-i fac/dictez niciodată temele, însă o îndrum în direcția corectă, dacă pot.
Frumos și interesant abordat!
Copiii au nevoie de îndrumare și dacă ea este dozată corect, rezultatele sunt minunate.
Cum realizează Luca proiectele, am tot scris, însă contează mult tema și materia, iar aici nu se face abstracție de dascălul aferent.
Dacă ar fi după mine, nu m-aș mai opri.
Dar nu e după mine.
Tu deja cred că ești veterană în materie de proiecte 🙂
Cel mai important mi se pare sa-i invatam pe copii cum sa selecteze din multitudinea de informatii pe cele de care au nevoie, cum sa le structureze si sa le (re)formuleze dupa nevoile proprii. Am asistat la o lectie deschisa la noi la scoala, an fost neplacut surprinsa de faptul ca multi dintre colegii baiatului meu facusera proiecte copy-paste din Wikipedia, cu termeni pe care aveau dificultati sa-i citeasca, daramite sa-i inteleaga.
In cazul proiectelor, si noi il incurajam pe copil sa scrie/ deseneze/ decupeze… cu atat mai mult cu cat astfel de activitati nu-s tocmai punctul lui forte. Pentru referate, il indrumam sa caute in primul rand in enciclopedii, dar nu excludem sursele digitale si/ sau varianta redactarii pe computer. Un exemplu de referat unde am aplicat o metoda diferita a fost “The story/ making of (something I like)”. Copilul a ales Lego iar ca sursa a folosit un film pe care l-a gasit pe Youtube, din care a extras cateva idei (pe masura ce asculta), apoi le-a repovestit pe scurt. A fost un exercitiu bun pentru exersarea limbii engleze (mai ales ca limbajul folosit era destul de complex, iar povestea continea o multime de detalii, referinte la evenimentele vremii, etc)
Am pus si eu in link cateva exemple din proiectele facute in clasa a IV-a si a V-a la diverse materii: stiinte, lb. romana, lb. germana, istorie
https://unblogmaremic.blogspot.com/2017/12/unless-you-do.html?m=0
Sunt foarte frumoase si artistice proiectele lui. Mi-au placut!
Multumesc pt aprecieri. Dat fiind ca aceste abilitati nu sunt punctul lui forte, il mai ajutam si noi… altfel, ar fi probabil tentat sa respinga ideea in favoarea variantei de a redacta pe computer. Cat priveste partea estetica, aici e “buba” mea si ma straduiesc sa-l molipsesc macar putin, sa n-o ignore cu desavarsire (pt ca am vazut cat de mult conteaza, ma tot lovesc de chestia asta la job, dar si in viata de zi cu zi).