La taifas: despre cărți și drepturi de autor cu Marilena Iovu, agent literar

Pentru că primesc adesea mesaje despre cum am putea publica în România o anumită carte (de exemplu, cineva a citit-o în altă limbă și ar vrea să se publice și în limba română), am decis să o invit la cafea pe Marilena Iovu, agent literar și să-i pun tot felul de întrebări despre meseria ei, despre copyright și despre parcursul unei cărți de la autor la cititor.

Recent, agenția literară Marilena Iovu a împlinit 7 ani de activitate și peste o mie de cărți, jocuri și materiale educaționale, așa că am profitat de ocazie s-o întreb una-alta. Pentru că discuția e lungă, azi vă prezint prima parte, urmând ca în articolul următor să discutăm mai în detaliu despre meseria de agent literar, cine știe, poate îi înspirăm pe copiii care își caută un drum s-o ia pe calea cărților.

Ce sunt drepturile de autor?

Sunt o formă de proprietate intelectuală, diferită de brevetul de invenții sau de marca comercială,  reglementate de Legea 8 din 1996 și se referă la creatorii operelor sau lucrărilor literare, artistice, muzicale, dramatice, ori de filme, înregistrări sonore, hărți, documentații științifice etc.

Știi că dacă apari într-un videoclip, într-o imagine sau într-o înregistrare audio, nu tu deții drepturile de autor asupra conținutului respectiv, ci persoana care te-a filmat, fotografiat sau înregistrat?

Aceste drepturi îi conferă autorului protecția operei sale, interzice acțiunile neautorizate și îi permite acestuia să întreprindă acțiuni în justiție împotriva cazurilor de încălcare sau de plagiat. După moartea autorului, opera acestuia se transmite prin moștenire și este protejată încă 70 de ani, apoi intră în domeniul public, adică poți folosi acea operă fără a plăti cuiva un drept de autor.

Iată exemple concrete de încălcări ale dreptului de autor:

• există numeroase site-uri care oferă mii de cărţi electronice ce pot fi descărcate gratuit, în mod ilegal. Prin aceasta se încalcă atât dreptul autorului cărţii, cât şi cel al traducătorului, se nesocotește munca tuturor oamenilor din edituri.
• dacă scrii o lucrare pentru școală sau faci o prezentare și cauți imagini ca să ilustrezi textul, găsești ceva potrivit pe Google și faci copy-paste. Este un lucru ilegal. De aceea au fost create Creative Commons – un set de licențe care explică cum poți folosi legal respectivele materiale sau cum le poti redistribui.
• ”Ce articol interesant, ia să le spun eu și prietenilor!” Dar în loc să îl distribui, astfel încât să se vadă cine l-a creat, copiezi doar conținutul și îl postezi la tine pe pagină sau pe blog, lucru care este ilegal, fără citarea sursei și fără să ceri acordul autorului. Procedând așa, va părea că tu, cel care l-ai postat pe pagina ta, ești autorul materialului.

O precizare necesară: multă lume nu știe diferența dintre copyright și copywriting, care se pronunță cam la fel, dar sunt două lucruri diferite. Copyright se referă la drepturile de autor, iar copywriting este actul sau ocupația de a scrie texte în scop de reclamă și publicitate.

Care este parcursul unei cărți străine de la publicarea în limba ei la publicarea în limba română?

Editurile și agențiile străine pe care le reprezint îmi pun la dispoziție periodic cataloage de titluri noi (pliante tipărite sau trimise pe email), pe care le studiez și le trimit și editurilor de la noi. Acolo citesc prezentările cărților, solicit manuscrisele lor electronice, apoi le prezint mai departe partenerilor cu care colaborez.

Dacă editura din România vrea să includă o carte pe care i-o prezint în portofoliul ei, îmi trimite o ofertă în care propune o anumită sumă ca drept de autor, au loc negocieri, apoi se încheie un contract de licență cu editura sau agenția din străinătate, pe care îl intermediez.

Prin acest contract editura românească are dreptul exclusiv de a traduce, publica și distribui cartea respectivă pe un termen limitat (de regulă 5 ani)  și trebuie să respecte anumite condiții. După încheierea contractului și plata drepturilor de autor, cartea se dă în traducere (uneori, eu fac și traducerea acestor cărți). Apoi urmează cursul obișnuit al oricărei cărți, redactare, corectură, tehnoredactare, tipar și difuzare.

Când apare cartea, editura din România îmi trimite anunțul de publicare, iar eu anunț mai departe editura din străinătate și mă asigur că se trimit exemplarele gratuite autorilor. Administrez contractele de licență pe toată perioada de valabilitate a lor și trimit anual rapoartele de vânzare pregătite de edituri. De multe ori contribui și la promovarea cărții, prezint noile apariții pe pagina mea de fb Marilena Iovu Literary Agency și țin legatura cu bloggerii.