Ați auzit vreodată de conceptul „coffee table book” (carte pentru măsuța de cafea)? Dacă nu, o să încep articolul prin a explica ce anume înseamnă acest concept.
O „coffee table book” este o carte mare, de obicei cu coperți cartonate, foarte bogat ilustrată (în general, cu fotografii reale) și cu puțin text. Scopul acestor cărți este să stea la îndemână pentru a fi răsfoite de musafiri sau chiar de proprietarul lor, în timp ce bea o cafea sau un ceai.
Deoarece cărțile pentru măsuța de cafea au puțin text și nu intră mult în profunzimea unui subiect, termenul a ajuns să fie folosit și peiorativ cu privire la unele cărți considerate proaste. Eu n-aș folosi niciodată acest termen în sens peiorativ, deoarece ador cărțile de acest gen și le-aș răsfoi la nesfârșit.
Pentru mine sunt surse de inspirație, de visare, de viitoare planuri și chiar de informație. Nu le răsfoiesc doar o dată, ci de multe, multe ori, așa că pentru mine se justifică prețul lor, adesea destul de piperat din cauza formatului (copertă cartonată, hârtie lucioasă, print integral color cu multe fotografii).
Deși conceptul de carte expusă pentru musafiri a fost menționat mai demult – de către Michel de Montaigne în 1581 și de Laurence Sterne în 1759, cărțile ca obiecte de decor au început să fie produse abia pe finalul anilor 1940, prima carte desemnată astfel a fost publicată în 1960 (fotografie de natură), iar termenul a fost menționat ca atare pentru prima dată în 1961 în revista Arts Magazine.
Eu am multe enciclopedii de mari dimensiuni, dar nu le-aș încadra pe acestea la coffee table books. Cele patru cărți pe care le consider coffee table books adevărate și care chiar stau la mine pe măsuță (nu de cafea, că nu am așa ceva, ci pe măsuța de lângă fotoliul meu de citit) sunt următoarele:
MĂIESTRIA, povestea cusută a iei, Stela Moldovanu
O carte absolut splendidă, publicată la Chișinău în 2021 de Stela Moldovanu, și pe care am luat-o de la Muzeul de pânze și povești. Nici n-am apucat s-o citesc integral, pentru că, de când am luat-o, nu am reușit să găsesc prea multe momente de respiro.
Cartea spune povestea iei, dezvăluie semnificația simbolurilor cusute și este un îndemn la a-ți coase propria ie. 450 de pagini full color cu fotografii minunate de care n-o să vă mai săturați.
BUCĂTĂRIA HOINARĂ SE ÎNTOARCE, Răzvan Voiculescu
Bucătăria hoinară este un album de fotografie realizat de Răzvan Voiculescu în satele din România.
Prezintă mâncăruri, moduri de preparare și bucătării tradiționale, neatinse de modernizare și, mai ales, oamenii de la sate, în timpul procurării sau preparării acestor feluri de mâncare. Între Măiestria și Bucătăria hoinară nici n-aș ști ce să aleg, sunt splendide amândouă.
Răzvan Voiculescu tocmai a lansat volumul al treilea din Bucătăria hoinară și sper să mi-l pot lua și eu la un moment dat.
2544m Poveștile munților Făgăraș, cei mai înalți dintre Carpații României
Un album de fotografie publicat la inițiativa Conservation Carpathia, despre frumusețile munților Făgăraș. Nu cred că trebuie să existe măsuță de cafea fără cărți și albume de călătorie. Chiar dacă nu putem călători cu pasul, putem călători cu gândul și, uneori, când altfel nu se poate, e la fel de frumos.
Albumul e împărțit pe câteva capitole: Comunități, Ape, Păduri, Pășuni alpine, Vârfuri, Flora și Fauna și conține 243 de pagini de fotografii făcute de Dan Dinu, Christoph Promberger, Matei Ionuț Dragomir.
S-au publicat doar 2544 de exemplare din această carte și mă bucur foarte mult să dețin unul.
România. Oameni, locuri și istorii, Florin Andreescu
Conține fotografii din toată România și, așa cum spune și subtitlul, texte despre oameni, locuri și istorii, despre tradiții și moduri de viață.
Este spectaculoasă, nu mă satur niciodată s-o răsfoiesc. Este bilingva, dacă doriți s-o dăruiți cuiva din străinătate.
Voi ce coffee table books aveți acasă?