Tartă cu mere

Pentru această tartă cu mere, improvizată de mine, am folosit o reţetă de blat de-a Annei Olson. Am văzut într-un episod din Fresh cum a pregătit nişte tarte mici cu cireşe şi a făcut acest aluat super simplu din făină, unt, margarină (mie mi s-a părut că era untură, de fapt, dar site-ul confirmă că e vegetable shortening, adică grăsime vegetală), apă şi zeamă de lămâie. Nici nu trebuie frământat mult şi la copt rămâne crocant şi nu se înmoaie de la umplutură.

Ingrediente blat: 2 căni şi jumătate de făină (cana de 25o de ml), 1/2 linguriţă de sare fină, jumătate de cană de unt, jumătate de cană de margarină (eu am folosit untură, v-am spus că am fost indusă în eroare la emisiune şi am pregătit untura şi n-am mai înlocuit-o că nu aveam margarină în casă), 2 linguri de zeamă de lămâie, un sfert de cană de apă rece ca gheaţa.

Untul rece şi grăsimea (vegetală, animală, de care o fi) se taie bucăţele şi amestecă cu făina şi sarea până când aluatul capătă aspect de firmituri. Se adaugă apa şi zeama de lămâie şi se amestecă repede până când aluatul prinde formă. Nu frământaţi prea mult, aluatul nu trebuie să se încălzească. Strângeţi într-o bilă, aplatizaţi, înveliţi în folie şi daţi la frigider pentru 30 de minute.

Pentru umplutură eu am folosit banala umplutură de ştrudel cu mere pentru că o aveam gata făcută în congelator. Când se strâng prea multe mere în casă şi risc să se strice, le curăţ, le dau pe răzătoarea mare, le stropesc cu zeamă de lămâie din belşug şi le pun într-o crăticioară, pe aragaz, împreună cu zahăr după gust şi alte “mirozne” (scorţişoară, ghimbir pudră, nucşoară, esenţe, după gustul fiecăruia). Las să se călească până capătă o vagă consistenţă de gem, dar nu atât de legat. Apoi răcesc şi dau la congelator în punguţe.

Când a fost gata aluatul, am dat deoparte un sfert, iar pe restul l-am întins între două folii de plastic (se lipeşte şi se fărâmiţează altfel), l-am transferat în tava de tartă, am pus umplutura şi deasupra am creat un vag grilaj din ce mi-a mai rămas. Am presărat zahăr şi am dat la cuptorul preîncălzit la 200 de grade timp de 15 minute şi apoi am redus temperatura la 180 şi am mai lăsat încă vreo jumătate de oră, până a prins o crustă aurie. E bine să verificaţi, coacerea ţine şi de fiecare cuptor în parte.

A fost delicioasă, mai ales cu puţină frişcă deasupra şi o cană de ness cu lapte 🙂 Acum că vine vara şi ies fructele proaspete, o să încerc să fac tarte cu aluatul ăsta cu tot felul de fructe – caise, piersici, căpşuni, cireşe. Între stratul de fructe şi blat merge şi un strat de budincă sau de gem, depinde cum pregătiţi fructele. O să merg pe reţeta Annei Olson şi pe imaginaţia mea şi vedem ce iese!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.