5 super-cărți pentru copii de autori români publicate pe final 2023

În ultimul trimestru al anului 2023 au apărut câteva cărți super drăguțe pentru copii, scrise de autori români, dar eu n-am reușit să vă dau de știre despre ele, pentru că am fost prinsă cu altele.

Nu-i bai, pentru că așa numai bine s-au „așezat”, noi le-am citit și ne-au plăcut și vi le putem recomanda în cunoștință de cauză.

O călătorie de (re)cunoaștere, Laura Iviniș, editura Cartemma

Este o continuare a seriei Dialoguri sincere, care i-a plăcut foarte mult lui Vlad așa că, deloc surprinzător, a fost încântat de această călătorie de auto-cunoaștere a lui Rai, băiețelul protagonist al seriei. S-a recunoscut în multe dintre acțiunile lui Rai și, după fiecare lectură parțială, l-am întrebat ce a înțeles din ce am citit. Am fost surprinsă, de fiecare dată, că, deși erau mai multe lecții acolo, el alegea una anume pe care o raporta la el.

Cred că astfel de cărți ne ajută foarte mult să ne cunoaștem un pic mai bine copiii dincolo de etichetele cu care îi gratulăm și să pătrundem în universul lor interior, să vedem lumea prin filtrul lor. Laura Iviniș a făcut o treabă absolut grozavă cu cartea asta. Nu cred că toți copiii se vor identifica cu Rai, dar la noi potrivirea e aproape 100%. Ilustrații: Cristina Gyalai.

Două furnici și un elefant, Augustin Cupșa, editura Humanitas Junior

O carte simpatică despre prietenia dintre două furnici și un elefant, scrisă într-un stil care îmi amintește de cărțile pentru copii din copilăria noastră, poate și de Habarnam un pic. Conține mai multe povești care îi vor amuza teribil pe copii, mai ales că e posibil să se recunoască în unele întâmplări. Cel mai mult ne-am amuzat de listele furnicii și Vlad m-a pus să i le citesc pe toate. Ilustrații: Andreea Dobreci

Trei zile nemaipomenite, Ioana Pârvulescu, editura Humanitas Junior

O carte foarte frumoasă, numai bună de citit în perioada asta, când în unele zone din țară ninge și copiii stau acasă. E vorba despre o mare ninsoare, care aduce izolarea în casă a unei fetițe și în copac a unei veverițe. Astfel, cele două ajung să-și dorească să facă schimb de locuri, ceea ce se și întâmplă pentru „trei zile nemaipomenite”. O să fie distractiv pentru copii să vadă cum se comportă o veveriță în chip de fată, mai ales când merge la școală, și o fată în chip de veveriță atunci când trebuie să meargă după provizii. Ilustrații: Anca Smărăndache

Petarde și pocnitori. Poveste de sărbători, Florin Bican, editura Arthur

Este o carte fenomenal de amuzantă, cu multe subînțelesuri, dar simt că trebuie, probabil, să v-o recomand cu un „disclaimer” (avertisment), că tot am văzut pe niște grupuri părinți supărați că apar cuvinte precum „pârț” în cărțile pentru copii :))) Este o carte care îi va distra maxim pe copii, mie mi-a adus aminte de Mircea Sântimbreau, doar că în niște versuri grozav meșteșugite, așa cum numai Florin Bican și Carmen Tiderle mai știu să facă în poezia pentru copii din ziua de azi. Ilustrații: Andrei Măceșanu

Pe scurt, cartea e despre un puști pe care-l cheamă Flatulențiu Aurel, un copil model, care face totul perfect, doar că are… o pasiune ascunsă: e obsedat de petarde și pocnitori. Ce se întâmpla mai departe, vedeți voi în carte. Petarde și pocnitori trece direct pe raftul cărților pe care nu le voi dona niciodată, ci le voi păstra pentru nepoți 😀

O istorie cu gust de kiwi, Adina Rosetti, editura Arthur

Mult-așteptata continuare a cărții Întâiul meu cuvânt de pionier trece în revistă evenimentele istorice și personale din viața Adei (protagonista cărții) din primul an de libertate, 1990. Cartea asta mi-a făcut pielea de găină, eu n-am amintiri deloc din perioada aia, așa că lectura ei a fost ca și cum mi-aș fi revizitat copilăria.

Îmi aduc și eu aminte de sucurile la dozator, de buticurile nou-apărute, de inflație, de Lambada și de discuțiile de la școală. Locuind într-un oraș mai mic, nu am trăit evenimentele din mai-iunie 1990 la fel ca bucureștenii, așa că tot ce știu despre mineriadă e ce am văzut la televizor în documentare și am citit în articole mai recente. Finalul cărții m-a dat peste cap, pe mine ca adult, deși sunt convinsă că cititorii copii nu vor realiza ce s-a întâmplat, cu adevărat, cu Lixandru Cristian. Ilustrații: Irina Maria Iliescu.

.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.