Răsfoind pe blog articole mai vechi, am dat, în unii ani, peste articole în care povesteam cum am petrecut sărbătorile. Mi-a fost așa drag să le citesc pentru că nu mi le mai aduceam aminte. Și adevărul e că atunci când totul merge așa cum ar trebui, peste ani nu-ți mai aduci aminte ce anume…
Trăim niște vremuri nesigure. Nu aș zice grele, mi-ar fi rușine să zic grele, când bunicii noștri au trecut prin război, iar noi avem de toate și stăm în casă fără pericolul de a ne cădea bombe în cap. Însă, sunt, cu siguranță vremuri nesigure. Mă gândesc cu îngrijorare la micii antreprenori, la artiști, la…
Anul acesta aproape că nici n-am simțit sărbătorile. N-aș putea să vă spun de ce, dar mi s-a părut, parcă mai mult ca în alți ani, că ne-am agitat atât de mult pentru câteva zile și nici n-a meritat efortul. Eu cu siguranță îmi propun să o las mai moale în anii următori. Deja am…
Acum exact un an, tot în octombrie, dar 2018, am fost cu Eliza la un eveniment la hotelul Marriott din București. A fost atât de impresionată de felul cum arăta hotelul, de eleganță și de aparentul lux încât mi-a spus că cel mai frumos cadou pentru ziua ei de anul viitor ar fi să mergem…
Am fost aproape o săptămână singură cu Vlad. Eliza – plecată în tabără. Tati – cu treburile lui. Noi: acasă amândoi, el ziua la creșă, eu lucrând, seara împreună. Și trebuie musai să scriu aici aventurile noastre, măcar ca să le citească el peste ani, să vadă ce copil ”cuminte” a fost când era mic…
O ştiţi pe aia cu planurile de acasă şi cu socoteala din târg? Cam aşa a fost şi cu sărbătorile noastre. Mi-am propus multe, dar am sfârşit prin a face parţial sau a face altele, însă până la urmă a fost bine, am stat mult acasă, am mâncat mult şi ne-am odihnit (mă rog, copiii,…
A trecut o lună și mai bine de când Vlad a intrat la creșă, am trecut și prin prima boală, cu baletat între zile cu lucrat de acasă și zile de mers la serviciu în care a stat soțul acasă, și am supraviețuit, deși presimt că o luăm curând de la capăt. M-am agitat mult…
Salut! Eu sunt Vlad, am un an şi zece luni şi sunt un băieţel foarte energic şi activ. Am o soră, pe care o cheamă Eliza, dar eu îi spun Aghi. Aghi are şi o bicicletă, pe care nu mi-o dă niciodată şi mie, motiv pentru care mă supăr rău de tot pe ea. Dar mami…
Acum un an şi jumătate, la scurt timp după ce a murit bunica mea, scotoceam disperată prin cămară după un borcan de 600 de grame cu magiun, pe care mi-l dăduse bunica cu ceva timp în urmă. Mi se năzărise să fac răsucite cu magiun şi voiam neapărat să găsesc borcanul ăla. Mi-era dor de…
De multe ori se spune că obiceiurile alimentare ale unui copil se formează în familie şi sunt de acord cu asta, cu menţiunea că fiecare copil este diferit şi, într-un fel sau altul, îşi va forma singur anumite preferinţe sau moduri de a consuma alimentele. Eu am remarcat asta comparând cei doi copii ai mei,…